Încercare pentru un card de invaliditate UE

Parlamentul European va începe să discute o propunere a Comisiei Europene de creare a unui card european pentru persoanele cu handicap.

În urmă cu șapte ani, a fost lansat un proiect în opt state membre (Belgia, Cipru, Estonia, Finlanda, Italia, Malta, România și Slovenia) pentru a verifica rezultatele potențiale ale unei astfel de inițiative. Proiectul a durat doi ani, iar rezultatele au fost publicate în 2021.

Cu toate acestea, studiul a fost limitat la prestațiile pentru persoanele cu handicap din sectoarele culturii, agrementului, sportului și transporturilor. În plus, natura cardului de handicap era voluntară, ceea ce înseamnă că furnizorii de servicii naționale din cele patru sectoare puteau să adere sau nu în mod voluntar la sistemul de carduri.

Ideea de bază era că furnizorii de servicii erau obligați să ofere aceleași beneficii pe care le ofereau resortisanților cu handicap și deținătorilor de carduri din celelalte șapte state membre participante.

Numărul de carduri produse a fost de 316.000, adică o medie de aproximativ 40.000 de utilizatori pe stat membru. Mai puțin de 1% din totalul întreprinderilor private din sectoarele specifice au aderat la card, cu excepția sectorului cultural din Belgia, unde rata de acoperire a atins un procent mult mai mare, de 8,4%. Nivelul scăzut de participare a furnizorilor de servicii, în special în sectoarele transporturilor și sportului, a fost subliniat ca fiind un punct slab clar după proces.

În ceea ce privește sectoarele culturii și agrementului, rezultatul nu a fost foarte satisfăcător: Doar 30 % dintre posesorii de carduri au considerat că participarea lor la activități culturale și de agrement a crescut destul de mult sau foarte mult datorită cardului, în timp ce 70 % au considerat că participarea lor la activități culturale a crescut ușor sau nu a crescut deloc.

Situația a fost și mai puțin impresionantă în ceea ce privește participarea sportivă. Mai mult de 60% dintre respondenți au declarat că participarea lor la activitățile sportive nu a crescut deloc, în timp ce doar mai puțin de 20% au considerat că participarea lor la activitățile sportive a crescut destul de mult sau foarte mult ca urmare a cardului.

Doar Finlanda și Slovenia au acceptat să includă transportul public printre sectoarele acoperite de card; și doar 35% dintre respondenți au raportat o creștere medie sau mare în ceea ce privește turismul în străinătate, în timp ce 45% au declarat că nu și-au sporit deloc activitățile turistice în străinătate datorită cardului.

În ceea ce privește satisfacția generală, 38% dintre utilizatori au declarat că ar recomanda cu siguranță cardul altor utilizatori.

Proiectul a arătat că definițiile dizabilității diferă de la un stat membru participant la altul, și chiar mai mult între cele 27 de state membre ale UE. De exemplu, Finlanda și România nu consideră că deficiența mintală integrează handicapul.

Prin urmare, numărul de persoane eligibile pe stat membru a fost, de asemenea, foarte diferit. Belgia, cu o populație de peste 11 milioane de locuitori, a avut doar 75 000 de persoane eligibile, în timp ce Estonia, cu o populație de abia peste 1 milion de locuitori, a avut un număr de persoane eligibile mai mult decât dublu față de cel al Belgiei.

Organizațiile societății civile consultate au fost de acord că opiniile persoanelor cu handicap au fost luate în considerare prea puțin în dezvoltarea sistemului de carduri.

Intrarea gratuită pentru deținătorii de carduri a fost destul de mare în România (75%) și semnificativă în Slovenia (40%), dar marginală sau inexistentă în celelalte state membre, unde modelul dominant a fost reducerea prețurilor. De exemplu, în Malta, reducerile de preț în domeniul culturii variază între 25% și 49%; în România, reducerile în sectorul sportului variază între 50% și 74%.

Au existat, de asemenea, variații în ceea ce privește reducerile de preț oferite asistenților persoanelor cu handicap. De exemplu, intrarea gratuită a fost oferită în Cipru, Malta și România; o reducere de peste 75% a fost oferită doar în Cipru; Finlanda, Malta și România au oferit reduceri cuprinse între 25% și 49%, iar Belgia, Estonia și Finlanda au oferit un spectru mai frugal, de la 0% la 24%.

Deși nu a fost inclusă în proiectul experimental, Comisia Europeană propune acum adăugarea serviciilor de parcare în cardul UE pentru persoanele cu handicap. Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (EMPL) din cadrul Parlamentului European urmează să discute dacă și cum să continue această inițiativă, împreună cu Consiliul Uniunii Europene.

Sursa imaginii: Comisia Europeană