Islamismul radicalizat

Dacă a existat o știre care a marcat alegerile europene, aceasta a fost cu siguranță atacurile islamiste din Mannheim, în urma cărora un polițist și-a pierdut viața. Atacurile islamiste împotriva activiștilor politici conservatori care fac apel la lupta împotriva islamismului, denunțând violența jihadistă în creștere și invazia islamului radicalizat în spațiile publice, altădată libere, dar care acum sunt restricționate.

Nu trebuie uitat că aceste atacuri au avut loc după o demonstrație islamistă la Hamburg, în aceeași zi în care a început campania electorală germană, care a cerut public impunerea unui califat în Germania și suprimarea legilor constituționale și civile democratice cu legea islamică.

Situația se repetă, într-o măsură mai mare sau mai mică, în aproape toate statele membre ale UE. Imigrația masivă și necontrolată, cu niveluri absolut inacceptabile de imigrație ilegală, se află la originea acestor tensiuni foarte grave din societățile europene. Nu trebuie să uităm că atunci când vorbim de imigrație ilegală, ne referim la cei care nu au trecut de niciun control la frontieră sau nu au fost verificați de autoritățile europene. Nu știm de unde provin, nu le cunoaștem dosarele personale sau penale și, mai ales, nu le cunoaștem adevăratele intenții, recunoscând astfel existența în Europa a unor oameni al căror scop este tocmai acela de a combate și distruge adevăratele valori europene.

În Catalonia, una dintre cele mai islamizate regiuni din Spania, există o proliferare a moscheilor ilegale, iar tipul de discurs prezentat de imami în aceste moschei este complet necunoscut. Cu toate acestea, știm că la baza teribilelor atacuri islamiste din Barcelona din 17 august 2017 s-au aflat discursurile radicalizate ale imamului din Ripoll, un mic oraș din nordul Spaniei. Populația străină din Catalonia este mai mică de 20 %, deși ajunge la 50 % dacă îi includem pe cei din închisori. Atunci când sunt oferite aceste date irefutabile, forțele politice de stânga se limitează la a-i insulta pe cei care le oferă în mod public, iar mass-media mainstream contribuie la reducerea la tăcere a unei realități pe care europenii o trăiesc, și cu un risc din ce în ce mai mare.

Instituțiile de la Bruxelles trebuie să ia decizii în acest sens, de exemplu, punând capăt finanțării organizațiilor și asociațiilor legate de Frăția Musulmană, una dintre principalele mișcări de radicalizare islamică. Una dintre ramurile sale este Hamas, organizația teroristă care a comis crime odioase împotriva populației israeliene la 7 octombrie.

Finanțarea UNRWA și a organizațiilor palestiniene, precum și lipsa unui control real și a transparenței asupra destinației reale a acestor fonduri au făcut deja obiectul unei dezbateri parlamentare în legislatura trecută.

Urgența combaterii islamismului radical, care amenință în mod deschis legalitatea și coexistența noastră, este un strigăt de alarmă în întreaga Europă. Aceasta este o provocare pentru noua legislatură și va trebui să o înfruntăm cu determinare. Cancelarul german Scholz și ministrul de externe au anunțat o ofensivă democratică împotriva moscheilor radicalizate. Aceasta este o propunere permanentă a partidelor patriotice și conservatoare din întreaga Europă.

Trebuie remarcat faptul că aceasta nu este o problemă religioasă. Nici măcar nu se referă cu adevărat la libertatea religioasă. Nu este vorba de pioșenia musulmană, ci de încercarea islamismului de a-și impune modelul civilizațional, politic, social, cultural și chiar economic în societățile europene. Mai presus de toate, și ca ceva incontestabil, apărarea egalității bărbaților și femeilor în fața legii. Nu se poate renunța la acest lucru. Aceasta este Europa, pentru că acesta este creștinismul.

Nu putem cădea în capcana dialectică a stângii. Avem tot dreptul și datoria de a ne apăra cultura, sistemele noastre juridice și organizarea socială.

Sunt în joc vieți omenești. Fie ca polițistul german care a fost împușcat cu cruzime în spate la Mannheim să se odihnească în pace.