Subscribe
Comisia Europeană a dat undă verde planului Italiei de consolidare a conturilor publice, recunoscând țara ca un exemplu pozitiv în cadrul noului Pact de stabilitate.
Acest rezultat important reprezintă un pas înainte semnificativ pentru Italia, care a văzut aprobate atât proiectul de manevră economică pentru 2025, cât și planul multianual de cheltuieli, cu o extindere a traiectoriei de ajustare la șapte ani. Un rezultat care, după cum a subliniat comisarul european pentru economie, Paolo Gentiloni, combină seriozitatea fiscală și sprijinul pentru investițiile publice.
Un plan fiscal credibil
Potrivit Comisiei, Programul italian de stabilitate și buget (SBP) îndeplinește cerințele noului Pact de stabilitate, definind o traiectorie fiscală credibilă, aliniată la recomandările europene. Această evaluare pozitivă se bazează pe luni de negocieri între Roma și Bruxelles, în cursul cărora guvernul italian a depus eforturi pentru a se asigura că propunerile sale respectă limitele de cheltuieli impuse. Documentul de planificare italian a fost recunoscut ca fiind „în conformitate” cu orientările UE, marcând o îmbunătățire în comparație cu anul precedent, când DPB a fost evaluat ca fiind „nu pe deplin în conformitate”. Acest succes contrastează cu dificultățile cu care s-au confruntat alte state membre, cunoscute ca fiind stricte în ceea ce privește controlul conturilor publice. Țări precum Țările de Jos și Finlanda și-au văzut planurile multianuale respinse, în timp ce Germania a primit un rating parțial negativ, semn al unei atenții reînnoite a UE asupra echilibrului dintre rigoarea fiscală și investițiile necesare pentru creștere. Ministrul economiei, Giancarlo Giorgetti, a salutat răspunsul, subliniind că acest succes este rodul unei politici economice bazate pe seriozitate și sobrietate. Italia se confruntă cu o provocare complexă: reducerea datoriei publice fără a compromite creșterea economică. În acest context, planul italian se remarcă printr-o abordare care favorizează investițiile strategice, fără a sacrifica stabilitatea fiscală. Planul include o creștere a investițiilor publice, care vor crește de la 3,5% din PIB în 2023 la 3,8% în 2024, demonstrând că este posibilă menținerea unui echilibru între disciplina fiscală și dezvoltarea economică. Această abordare, subliniată de Gentiloni, reprezintă un exemplu pozitiv al modului în care consolidarea fiscală poate fi urmărită fără a penaliza viitorul țării.
Obiective și recomandări
Unul dintre principalele obiective stabilite de Italia este reducerea raportului deficit/PIB sub 3% până în 2026, așa cum prevăd tratatele europene. Pentru a atinge acest obiectiv, cheltuielile primare vor trebui să crească moderat, respectând limite precise: +1,3% în 2025 și +1,6% în 2026. Această traiectorie, combinată cu o tendință cumulată a cheltuielilor primare de -0,7 % în 2025 și +0,9 % în 2026, vizează consolidarea conturilor publice într-un mod durabil. Comisia a recomandat Italiei să respecte traiectoria cheltuielilor stabilită în plan și să pună în aplicare reforme și investiții-cheie pentru a sprijini creșterea și a asigura succesul planului multianual. Aceste intervenții trebuie finalizate la timp, iar primul feedback calitativ va ajunge încă din decembrie, odată cu noul mecanism de alertă pentru dezechilibrele macroeconomice. Evaluarea pozitivă a UE reprezintă nu numai o recunoaștere a muncii depuse de guvernul italian, ci și un semn de încredere în viitorul țării. Capacitatea de a combina disciplina fiscală, reformele structurale și investițiile publice este considerată un model de referință în UE. Contextul european, marcat de incertitudine geopolitică și de provocări economice globale, necesită însă o capacitate constantă de adaptare. După cum a subliniat Gentiloni, Uniunea Europeană trebuie să rămână agilă și pregătită să reacționeze la șocuri neașteptate, consolidându-și în același timp competitivitatea și securitatea economică. Aprobarea planului italian marchează un pas important pentru țară și arată că este posibil să se combine stabilitatea fiscală și creșterea economică. Italia, deși conștientă de provocările care o așteaptă, se prezintă ca un partener credibil și hotărât în cadrul Uniunii Europene. Un rezultat care, cu combinația potrivită de rigoare și viziune strategică, ar putea reprezenta un punct de cotitură pentru gestionarea conturilor publice pe termen lung.
Alessandro Fiorentino