Subscribe
Peisajul european al migrației trece printr-o transformare semnificativă odată cu intrarea în vigoare a Pactului privind migrația și azilul.
Acest cadru legislativ complex este menit să coordoneze mai bine gestionarea migrației și a cererilor de azil între statele membre ale Uniunii Europene (UE).
Începând de astăzi, Comisia Europeană va oferi sprijin tehnic personalizat și consultanță de specialitate pentru nouă state membre, inclusiv Italia, pentru a facilita punerea în aplicare a acestui nou plan.
Pactul privind migrația și azilul a intrat oficial în vigoare la 11 iunie, după un proces legislativ care a durat o legislatură întreagă.
Cu toate acestea, aplicarea efectivă a noilor norme va dura încă doi ani.
Planul comun de punere în aplicare definit de Comisia Europeană include zece componente interdependente, necesare pentru funcționarea legislației complexe.
Dintre acestea, Italia va primi asistență în opt din cele zece blocuri tematice, cu excepția Eurodac și a funcționării solidarității.
Pactul reprezintă un pas înainte în armonizarea politicilor UE în materie de migrație și azil, încercând să echilibreze solidaritatea și responsabilitatea între statele membre.
Având ca termen limită 12 decembrie 2024 pentru prezentarea planurilor naționale de punere în aplicare, statele membre vor trebui să își dezvolte rapid strategiile și structurile de coordonare.
În luna iunie, Comisia Europeană a lansat un apel pentru a sprijini statele membre în pregătirea planurilor lor naționale de punere în aplicare.
Nouă țări au răspuns la ofertă: Belgia, Estonia, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Portugalia, Republica Cehă și România.
Aceste țări vor primi consultanță specifică din partea experților timp de patru luni (până la sfârșitul lunii noiembrie), cu scopul de a actualiza legislația națională și de a revizui procesele administrative și judiciare.
Pentru Italia, sprijinul Comisiei Europene se va concentra pe opt blocuri tematice, excluzând Eurodac și solidaritatea.
Domeniile de intervenție vor include reforme legislative în domeniul responsabilității, analiza structurii actuale a Unității Dublin, organizarea și personalul.
În plus, se va pune accentul pe aspecte orizontale precum garantarea asistenței juridice gratuite, alternative la detenție, reprezentarea și protecția minorilor neînsoțiți și crearea unui mecanism independent de monitorizare a drepturilor fundamentale.
Noul sistem al Pactului privind migrația și azilul se bazează pe un echilibru delicat între solidaritate și responsabilitate.
Gestionarea migranților va fi reglementată prin Regulamentul privind gestionarea azilului și a migrației (RAMM), care menține principiul Regulamentului Dublin din 2013: primul stat membru de intrare este responsabil pentru examinarea cererilor de azil.
Acest principiu pune o presiune considerabilă asupra țărilor de primă intrare, precum Italia, Grecia, Malta, Cipru și Spania.
Una dintre principalele noutăți este introducerea unui mecanism de solidaritate obligatoriu pentru toți cei douăzeci și șapte, care va intra în vigoare la 24 de luni de la publicarea regulamentului în Jurnalul Oficial al UE.
Solidaritatea va fi exprimată prin trei forme: relocarea migranților, contribuții financiare sau sprijin pentru țările terțe.
Acest sistem urmărește să distribuie sarcina gestionării migrației în mod egal între toate statele membre, pe baza unor criterii precum PIB-ul și populația.
Italia va trebui să facă față mai multor provocări în pregătirea planului național de punere în aplicare. Acestea includ adaptarea infrastructurii, actualizarea tehnologiei informației, gestionarea costurilor și a achizițiilor și formarea personalului.
Un alt aspect esențial va fi punerea în aplicare a procedurilor de frontieră, care prevăd detenția de facto a migranților, fără excepții pentru familiile cu copii sub 12 ani.
Regulamentul privind procedurile de azil (APR) impune obligații stricte țărilor de primă intrare, mărind perioada de responsabilitate pentru gestionarea cererilor de azil și menținerea unor proceduri riguroase la frontieră.
Italia va trebui să se asigure că cererile de azil sunt prelucrate în termen de șase luni și să gestioneze detenția migranților în conformitate cu noile reglementări.
Asistența Comisiei Europene reprezintă un sprijin crucial pentru Italia și alte state membre în faza de punere în aplicare a Pactului privind migrația și azilul.
Provocarea pentru Roma va fi să își adapteze rapid legislația și structurile operaționale pentru a respecta termenele stabilite, asigurând în același timp respectarea drepturilor fundamentale ale migranților și ale solicitanților de azil.
Obiectivul comun este de a crea un sistem european de migrație mai echitabil și mai durabil, care să combine în mod eficient solidaritatea și responsabilitatea.
Colaborarea dintre statele membre și sprijinul Comisiei Europene vor fi esențiale pentru atingerea acestui obiectiv ambițios și necesar.
Alessandro Fiorentino