Subscribe
În peisajul politic european, grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR) – care include partide precum Fratelli d’Italia din Italia și PiS (Lege și Justiție) din Polonia – reprezintă una dintre forțele cele mai dinamice și în ascensiune. Cel mai recent sondaj *Polling Europe*, realizat în martie 2025 pe un eșantion de peste 5 000 de cetățeni ai UE, oferă un portret detaliat al percepțiilor publice cu privire la principalele probleme politice și instituționale. În special, raportul evidențiază poziția alegătorilor ECR în ceea ce privește încrederea în sistemul judiciar și relațiile cu Statele Unite, în special cu Donald Trump.
Încrederea în sistemul judiciar: Alegătorii ECR sunt cei mai sceptici din Europa
Una dintre întrebările centrale ale sondajului se referă la independența sistemului judiciar. Doar 22% dintre alegătorii conservatori și reformiști cred că justiția din țara lor este independentă, comparativ cu o medie europeană de 36%. Acesta este cel mai scăzut procent dintre toate grupurile politice. În plus, 73% dintre alegătorii ECR percep sistemul judiciar ca fiind influențat de puterea politică, iar 32% consideră că acesta este complet subordonat politicului.
Acest scepticism se reflectă și în nivelurile de încredere. Mai puțin de o treime dintre alegătorii ECR (29%) afirmă că au încredere în sistemul lor judiciar, în timp ce 68% declară în mod explicit că nu au. Din nou, aceasta este cea mai scăzută cifră dintre grupurile europene majore: prin comparație, 57% dintre votanții Partidului Popular European (PPE) își exprimă încrederea, iar în rândul Verzilor, cifra crește la 60%.
Această deconectare relevă o ruptură între instituțiile judiciare și o parte substanțială a electoratului conservator și suveranist, care vede sistemul judiciar nu ca pe un instrument neutru, ci ca pe o putere politizată, adesea percepută ca fiind ostilă mișcărilor populiste și naționaliste.
Recentele condamnări judiciare ale lui Le Pen în Franța și Georgescu în România au fost puternic dezaprobate de conservatorii europeni, tot mai preocupați de respectarea democrației și suveranității populare.
Relațiile cu Trump: ECR ocupă locul al treilea în percepția populară
Un alt punct-cheie al sondajului se referă la modul în care partidele europene sunt percepute în raport cu fostul președinte american Donald Trump. Întrebați care sunt partidele care au cele mai strânse legături cu Trump, 17% dintre europeni au numit ECR, plasându-l pe locul al treilea după Patrioți (26%) și alianța suveranistă Europa Națiunilor Suverane (24%).
În Italia, cifra este semnificativ mai mare: 38% dintre italieni asociază ECR – întruchipat în principal de Fratelli d’Italia – cu Trump. În Spania, percepția este mai puțin pronunțată (15%), în timp ce în Polonia – patria PiS – legătura este mai solidă (27%). În schimb, în țările din Europa de Nord, asocierea dintre ECR și Trump este mult mai slabă, semnalând un decalaj cultural între regiunile UE.
Trebuie spus că relația dintre conservatorii europeni și Trump nu este doar simpatia politică, ci și alinierea ideologică: accentul pus pe suveranitatea națională, critica elitelor europene și accentul pus pe securitate, imigrație și rolul tradiției. ECR se prezintă astfel ca o punte între conservatorismul european și trumpismul american.
O comparație cu alte grupuri europene
PPE, istoric în centrul echilibrului instituțional al Europei, menține o poziție moderată: 43% dintre alegătorii săi consideră că sistemul judiciar este independent, iar 57% au încredere în sistem. În rândul socialiștilor și democraților (S&D), încrederea este și mai mare, 57% exprimându-și încrederea și doar 40% exprimându-și neîncrederea. Verzii și centriștii din Renew Europe prezintă cele mai ridicate niveluri de încredere (60 % și, respectiv, 50 %), confirmând o corelație între înclinațiile progresiste și entuziasmul instituțional.
La polul opus, alături de ECR, se află patrioții (precum Rassemblement National, Vox, Fidesz) și alianța ESN (Alternative für Deutschland, Reconquête), care împărtășesc același scepticism față de instituțiile UE și un accent puternic pe identitatea națională. Alegătorii din aceste grupuri prezintă niveluri de încredere și mai scăzute: doar 29 % atât pentru patrioți, cât și pentru ESN, peste 60 % exprimându-și neîncrederea.
Cazul italian: Fratelli d’Italia între neîncredere și centralitate
În Italia, ECR este reprezentat în principal de Fratelli d’Italia, în prezent în guvern. Datele italiene se aliniază tendințelor europene, cu unele particularități naționale. Doar 29% dintre italieni cred în independența sistemului judiciar, în timp ce 63% consideră că acesta este influențat politic. Încrederea în sistem se situează la 45%, dar 49% își exprimă încă neîncrederea.
Percepția notabilă a apropierii de Trump (38%) sugerează că electoratul italian al ECR îl vede ca pe un model de lider alternativ la mainstream-ul european. Cu toate acestea, această afinitate ideologică se poate dovedi a fi o sabie cu două tăișuri, în special într-un context continental în care Trumpismul polarizează profund opinia publică.
Raportul Polling Europe prezintă imaginea unui ECR puternic în baza sa electorală, dar din ce în ce mai izolat de consensul instituțional. Alegătorii săi nu au încredere în autoritățile judiciare, îl privesc favorabil pe Trump și consideră instituțiile europene drept puteri care trebuie contrabalansate, dacă nu chiar combătute. Pe măsură ce Europa se îndreaptă spre alegerile din 2025, pe fondul tensiunilor crescânde dintre suveraniști și federaliști, rolul ECR va fi crucial: va fi el făuritorul de regi sau forța perturbatoare? Urnele de vot vor decide.