La Washington D.C. a 75-a aniversare a summitului NATO

Rutte, noul secretar general, într-un moment de puternică incertitudine americană

Summitul NATO, care a avut loc la 10 iulie anul trecut la Washington D.C., a marcat cea de-a 75-a aniversare a înființării alianței dintre cele 12 state principale, în prezent 32, care au apărut în urma celui de-al Doilea Război Mondial. Întâlnirea nu a avut în mod clar doar un caracter festiv, ci și socio-politic: subiectul principal pare să fi fost consolidarea apărării aeriene ucrainene în detrimentul celei americane, cu multe preocupări pentru viitorul parteneriatului transatlantic și pentru interesele securității naționale a Americii.

Din punct de vedere strict tehnic, Italia în special s-a angajat să contribuie cu sistemele sale de apărare aeriană cu rază lungă de acțiune de tip SAMP-T, în timp ce țările din Europa de Nord, în special Țările de Jos și Germania, vor furniza așa-numitele sisteme „Patriot” împreună cu România și Statele Unite.

Italia și-a reiterat sprijinul ferm pentru integritatea teritorială a Ucrainei. Oficialii italieni au subliniat că „apărăm dreptul Ucrainei la supraviețuire și integritatea sa teritorială”. Acest mesaj este menit să sublinieze angajamentul neclintit al Italiei față de NATO și să consolideze frontul unit dintre membrii alianței.

Provocările economice cu care se confruntă America nu ar trebui subestimate. Pe lângă problemele economice, țara se confruntă și cu provocări de securitate, politice și militare. Alegerea de a sprijini o țară care nu face parte din NATO, precum Ucraina, înseamnă că Statele Unite trebuie să acorde prioritate acestui sprijin în fața problemelor presante din interiorul națiunii. Acest lucru pune în pericol interesele americane, mai ales că țara se confruntă deja cu provocări din cauza viitoarelor alegeri prezidențiale și a atacului recent asupra candidatului republican și fostului președinte Donald Trump.

Pentru a izola sprijinul militar acordat Ucrainei de tulburările care ar putea fi generate de o eventuală schimbare de guvern în SUA, liderii NATO au prevăzut măsuri de descentralizare a autorității privind asistența acordată Kievului. Această soluție le retrage în mod evident americanilor exclusivitatea de a transfera controlul asupra cadrului mai larg al NATO, dar riscul este ca această decizie să apară ca o încercare de a submina suveranitatea americană, creând astfel un precedent semnificativ, deși motivat de obiectivul final al stabilității.

Centrale în acest sens sunt cuvintele candidatului la președinția americană Donald Trump, care face din pace baza campaniei sale electorale, în timp ce administrația Biden, care, de asemenea, demonstrează solidaritate cu adversarul său, consideră că cuvintele magnatului sunt speculative și populiste.

Un alt rezultat-cheie al summitului a fost creșterea cheltuielilor de apărare ale membrilor NATO la 2% din PIB. În ceea ce privește Italia, care se numără printre țările care nu garantează încă nivelul convenit al cheltuielilor militare, au fost oferite asigurări cu privire la voința și angajamentul de a atinge acest obiectiv până în 2028, deși a fost subliniată necesitatea de a include, în calcul, și efortul țării în ceea ce privește contribuțiile de unități și mijloace în diferitele operațiuni ale Alianței.

Summitul a marcat, de asemenea, inaugurarea unui nou secretar general al NATO, olandezul Mark Rutte, fost prim-ministru și membru al Partidului Popular pentru Libertate și Democrație (VVD, RE). „Este o mare onoare să fiu numit secretar general al NATO. Alianța este și va rămâne piatra de temelie a securității noastre colective. Conducerea acestei organizații este o responsabilitate pe care nu o iau cu ușurință. Sunt recunoscător tuturor aliaților pentru încrederea acordată. Aștept cu nerăbdare să preiau acest rol cu mare vigoare în octombrie, succedându-i lui Jens Stoltenberg, care a asigurat NATO o conducere excepțională în ultimii 10 ani și pentru care am avut întotdeauna o mare admirație”, scrie el pe rețelele de socializare. Felicitările au venit imediat din partea predecesorului său Stoltenberg și a multor cancelarii ale alianței, inclusiv Italia, din partea liderilor Uniunii Europene și a președintelui Ucrainei, Volodymyr Zelensky.

Tranziția conducerii poate oferi stabilitate pe termen scurt, dar ridică semne de întrebare cu privire la direcția pe termen lung a alianței și la alinierea acesteia la interesele SUA, în ciuda faptului că Rutte este o figură binevenită pentru Trump.

În general, de la summitul de la Washington a rezultat un front unit în apărarea Ucrainei și a valorilor democratice care ghidează NATO, cu puține preocupări, dar agravante, adresate Statelor Unite. Statele Unite se văd nevoite să se asigure că propriile interese sunt o prioritate absolută pe agenda alianței.

The text was translated by an automatic system