Legea serviciilor digitale: noi reguli pentru Big Tech

Aproape fiecare aspect al vieții noastre este online. Deși în multe privințe acest lucru pare a fi un factor pozitiv, cum ar fi atunci când vine vorba de anumite aspecte legate de muncă, de exemplu, sunt mult simplificate, în schimb, când vine vorba de sfera personală a fiecăruia dintre noi, faptul de a fi în totalitate online poate crea destul de multe probleme.

Conștienți de acest lucru, este deci esențial ca și rețeaua să fie reglementată și ca și în universul web să fie garantate drepturile utilizatorilor care navighează, mai ales atunci când este vorba de subiecți mai slabi, cum ar fi minorii.

Nevoia de a reglementa viața online a devenit o necesitate care nu mai poate fi amânată.

Astfel, Uniunea Europeană a decis să pună la punct toate instrumentele necesare, elaborând Legea privind serviciile digitale, care intră oficial în vigoare vineri^, 25 august 2023.

Pentru prima dată, dispunem de un set comun de norme care definesc obligațiile și responsabilitățile intermediarilor în cadrul pieței unice, ceea ce va deschide noi oportunități în ceea ce privește furnizarea de servicii digitale transfrontaliere, asigurând în același timp un nivel ridicat de protecție pentru toți utilizatorii, indiferent de locul de reședință al acestora în UE.

Legea privind serviciile digitale (pe scurt, DSA) este o legislație cu adevărat revoluționară, având în vedere că ultima dată când a fost instituită o astfel de reglementare a fost cu peste douăzeci de ani în urmă, ceea ce a făcut ca normele respective să fie dificil de aplicat în contextul actual.

Noul regulament european este aplicat în mod uniform în întreaga Uniune Europeană. Astfel, utilizatorilor li se vor garanta aceleași drepturi în fiecare stat membru, fără nicio diferență. De asemenea, companiile vor avea un singur cadru de referință, fără a mai fi nevoite să se confrunte cu o legislație care diferă de fiecare dată în funcție de locul în care se află. DSA vizează serviciile de brokeraj, serviciile de găzduire și platformele online, cu accent pe cele mari. Toți intermediarii online care își plasează serviciile pe piața unică vor fi supuși ASD, indiferent dacă au sau nu sediul în UE.

Principala inovație constă în faptul că toți acești actori vor trebui să se supună unor norme diferite în funcție de dimensiunea lor. Prin urmare, acest lucru înseamnă că pentru așa-numitele „Big Techs” vor exista cerințe din ce în ce mai stricte, având în vedere tocmai faptul că influența lor este mai mare decât cea a altor actori. Companiile definite astăzi ca Big Tech nu mai sunt o entitate abstractă și un termen jurnalistic, ci au fost definite de însăși Uniunea Europeană. De fapt, la²⁵ aprilie 2023, Comisia Europeană a întocmit o listă specială de companii, împărțindu-le în VLOP (platforme online foarte mari) și VLOSE(motoare de căutare online foarte mari). Pentru întocmirea acestei liste a fost urmat un criteriu specific, și anume identificarea celor mai mari platforme, site-uri, companii care sunt capabile să producă cel mai mare impact asupra cetățenilor europeni.

În special, industriile Big Tech atât de cunoscute, în virtutea dimensiunii lor mari, sunt mai predispuse la răspândirea de conținut ilegal, ceea ce dăunează în consecință întregii societăți europene. Prin urmare, sunt prevăzute reglementări specifice pentru platformele care ajung la mai mult de 10 % din cei 450 de milioane de consumatori europeni. Printre acestea se numără, de exemplu, rețelele de socializare Facebook, Instagram, Snapchat, TikTok, X (fostul Twitter), Linkedin, Pinterest, YouTube și alte site-uri precum Booking.com, Amazon, Zalando, Google Shopping, Alibaba, AliExpress, precum și Apple App Store și Google Play, Google Maps și Wikipedia și, în cele din urmă, cele mai cunoscute două motoare de căutare, și anume Google și Bing de la Microsoft.

În ceea ce privește conținutul ilegal postat de utilizatori, Big Tech va fi obligată să aibă o echipă dedicată raportărilor din partea autorităților și a utilizatorilor, pentru care va trebui pregătit un sistem mai simplu și mai eficient. De fapt, platformele vor trebui să elimine în mod obligatoriu un anumit conținut atunci când acesta este raportat de autoritățile naționale sau de persoane fizice. De asemenea, site-urile de vânzări vor trebui să acorde mai multă atenție calității produselor oferite spre vânzare, eliminând brusc produsele ilegale, iar, în cazul în care utilizatorii le-au cumpărat, aceste platforme vor fi obligate să notifice același cumpărător sau să facă publică această informație pe site-ul lor.

În plus, platformele vor trebui să avertizeze și să precizeze utilizatorilor care riscă să fie suspendați detaliile posibilei decizii de suspendare. Acesta este un pas important, deoarece nu va mai fi suficient să se facă referire doar la încălcarea termenilor și condițiilor, ci, de fapt, utilizatorii vor avea dreptul de a fi informați cu exactitate cu privire la motivele pentru care conținutul lor a fost eliminat sau pentru care a fost restricționată vizibilitatea sau monetizarea acestuia.

În plus, termenii și condițiile vor trebui, de asemenea, să fie stabilite într-un mod mai clar și mai simplu, astfel încât să fie mai ușor de înțeles pentru toată lumea.

Potrivit ASD, marile platforme vor trebui să pregătească un raport anual în care să evalueze riscurile pentru drepturile fundamentale, libertatea de exprimare, dezbaterea publică și minori legate de abuzul sau utilizarea ilegală a serviciilor lor. Odată ce aceste riscuri sunt identificate, ei vor trebui să prezinte soluții pentru a le reduce impactul. De asemenea, societățile vor fi supuse unor audituri externe.

În plus, la fiecare șase luni, platformele vor trebui să furnizeze informații care până acum au rămas în umbră, cum ar fi detalii despre personalul care le moderează conținutul, cum ar fi mărimea, competențele și limbile europene vorbite. Acesta este un pas important în ceea ce privește transparența și securitatea.

De asemenea, sunt impuse limite foarte stricte pentru tot ceea ce ar putea pune în pericol siguranța sau sănătatea oamenilor. În aceste cazuri, împreună cu Comisia, vor fi activate protocoale de criză pentru a reduce efectul dăunător al acestor conținuturi.

Un alt element central al DSA se referă la problema controversată a algoritmilor. Conform noului regulament, platformele nu vor mai fi cele care vor decide modul în care utilizatorul vizualizează conținutul, ci, în schimb, utilizatorii vor avea posibilitatea de a alege să vizualizeze conținutul în modul propus de algoritm, în mod personalizat sau în mod cronologic. Această măsură asigură astfel o expunere mai redusă la influențe externe.

În mod similar, au fost impuse restricții în ceea ce privește publicitatea. În conformitate cu DSA, publicitatea online nu va putea utiliza informații referitoare la date sensibile, cum ar fi religia, sănătatea, orientarea sexuală și, cel mai important, va fi interzisă utilizarea datelor copiilor pentru a le oferi acestora publicitate personalizată.

Companiile vor trebui să țină evidența investitorilor în publicitate, pentru fiecare postare publicitară, vor trebui să păstreze informații despre cine a făcut publicitate și cine a plătit pentru sponsorizare, cât timp a fost afișată acea postare și cărui grup (vârstă, sex, interese, locație) a fost afișată.

În cele din urmă, interzicerea așa-numitelor „dark patterns”, care sunt instrumente specifice care îi determină pe utilizatori să adopte un comportament potențial dăunător în ceea ce privește prelucrarea datelor lor personale, influențându-i să furnizeze mai multe date decât este necesar, prin intermediul unor trucuri în conținutul sau interfața web.

Legea serviciilor digitale din februarie 2024 va fi obligatorie nu doar pentru Big Tech, ci și pentru toate acele platforme care au un nivel de utilizatori mai mic de 45 de milioane, cu sancțiuni care pot ajunge la 6% din veniturile globale.

Noile norme conținute în Legea privind serviciile digitale sunt menite să protejeze drepturile consumatorilor online, ceea ce pare a fi o prioritate într-un moment istoric precum cel pe care îl traversăm în prezent. Dar nu numai atât, deoarece prin acest regulament se stabilește în sfârșit un cadru comun și clar în ceea ce privește transparența și responsabilitatea pentru platformele online, în special pentru cele mai mari, care pot influența un număr mare de persoane.

Noile măsuri au ca scop să facă din internet un mediu sigur pentru toți cetățenii europeni, în care să existe un control și o supraveghere democratică mai mare a companiilor și platformelor, astfel încât să se reducă riscurile pentru sănătatea și siguranța utilizatorilor și, în consecință, dezinformarea și manipularea societății. Nu au lipsit protestele din partea platformelor implicate, care au considerat adesea că aceste măsuri sunt prea stricte, atât de stricte încât au făcut apel.

Ceea ce trebuie să rămână o prioritate este însă asigurarea securității, transparenței și informării corecte a cetățenilor europeni, chiar dacă pentru aceasta trebuie sacrificate anumite interese ale marilor puteri digitale.