Subscribe
Dilema platformelor digitale.
Vestea arestării lui Pavel Durov, fondatorul cunoscutei aplicații de mesagerie „Telegram”, a fost în atenția presei în ultimele zile.
La 24 august, Durov a fost oprit pe drumul de întoarcere din Azerbaidjan pe un aeroport secundar, Le Bouge, sub acuzația că nu a moderat în mod adecvat conținutul și că nu a colaborat cu forțele de ordine în lupta împotriva activităților ilegale, precum traficul de droguri și frauda.
Republica Franceză îl acuză pe tânărul magnat rus de complicitate la activitățile ilegale, de pornografie infantilă și teroriste care au loc pe platforma sa.
Complicitatea se datorează faptului că Telegram, prin natura sa, este criptată și nu poate fi supusă controalelor.
Cu toate acestea, mulți experți juridici pun la îndoială validitatea acestor acuzații, bazându-se pe ceea ce am putea spune că este mantra justiției moderne: „Răspunderea penală este personală”.
Prin urmare, nu ar fi corect să se considere managerul responsabil pentru comportamentul utilizatorilor.
Născut la Sankt Petersburg și crescut la Torino, el locuia de ani de zile în Emiratele Arabe Unite, unde se află sediul Telegram, care are 30 de miliarde de euro.
Arestarea lui Durov a stârnit destule controverse pe tema deja dezbătută a libertății de exprimare, un subiect care a fost mereu prezent atunci când vorbim despre social media.
Primul care a luat partea lui Durov a fost colegul său Elon Musk, care este și el adesea în centrul atenției, care pe social X-ul său scrie doar un singur cuvânt „liberté, liberté, liberté”.
Considerat a fi direct legat de X și Telegram, Elon Musk ar fi primit de fapt un avertisment la moderare din partea comisarului francez Breton, în timp ce arestarea lui Durov ar fi avut loc în același timp.
Hashtag-ul #FreePavel a devenit viral pe rețelele sociale în doar câteva ore, evidențiind mobilizarea în creștere în favoarea lui Durov și a apărării libertății de exprimare.
În ultimii ani, aplicația a fost în pericol de a fi închisă de mai multe ori: în 2022, germanii s-au mobilizat din cauza unei presupuse lovituri de stat organizate prin mesaje, în 2023 Brazilia pentru o amenințare neonazistă și, în sfârșit, Spania în martie anul trecut pentru încălcarea proprietății intelectuale.
Rusia însăși, patria de origine a antreprenorului, a amenințat să blocheze aplicația în 2018 pentru refuzul de a furniza guvernului cheile de decriptare a grupurilor de opoziție create în cadrul acesteia.
Teama generală este că evenimentul lui Durov va crea un precedent: dacă el este vinovat, atunci toți cei responsabili pentru platformele sociale trebuie să fie considerați vinovați, de la „cel mai curat” Mark Zuckerberg la cel mai controversat Elon Musk.
Politicienii de dreapta par să fie de partea lui Durov, eurodeputatul italian Carlo Fidanza (FDI, ECR) scrie pe rețelele de socializare că arestările trebuie să fie întotdeauna bine justificate dacă vorbim despre democrația liberală, libertatea de exprimare este atacată și nu trebuie să lăsăm garda jos.
Poziția partidelor de stânga care se concentrează pe necesitatea unei reglementări mai eficiente a platformelor digitale în gestionarea activităților ilicite este contrastantă: Prin urmare, Durov ar trebui să răspundă acuzațiilor împotriva sa, având în vedere ușurința excesivă cu care au avut loc activități infracționale în cadrul aplicației sale. Afacerea Telegram deschide, de asemenea, alte două scenarii semnificative: primul se referă la rețelele VPN, care permit navigarea de la un IP diferit de cel la care cineva este conectat efectiv la internet, permițând astfel, în unele cazuri, atacuri semnificative ale hackerilor, dar nimeni nu a visat (încă) să pună capăt aplicațiilor precum Proton sau NordVPN; al doilea se referă la noile tehnici de informații, care, dacă opresc investigațiile asupra rețelelor teroriste sau de pornografie infantilă pentru că nu au codurile necesare pentru decriptarea mesajelor, probabil că trebuie să își revizuiască complet funcția de lucru.
În concluzie, arestarea lui Pavel Durov reprezintă un punct de cotitură semnificativ în dezbaterea privind libertatea de exprimare, responsabilitatea platformelor digitale și reglementarea securității cibernetice în Europa.
Repercusiunile acestui eveniment ar putea afecta nu numai viitorul Telegram, ci și peisajul comunicațiilor digitale în general.
În Franța, acesta reprezintă un caz istoric care ridică întrebări cruciale cu privire la libertatea de exprimare și responsabilitatea platformelor digitale.
Tensiunea dintre necesitatea de a asigura siguranța publică și dreptul la liberă exprimare este mai relevantă ca niciodată.
Pe măsură ce cazul Durov se desfășoară, va fi esențial să monitorizăm reacția globală și implicațiile juridice care vor apărea, nu numai pentru Telegram, ci și pentru viitorul comunicațiilor digitale la nivel mondial.