Subscribe
Există multe și variate moduri în care Uniunea Europeană afectează piața muncii din statele sale membre.
UE ar trebui să urmărească crearea de locuri de muncă, limitând cât mai mult posibil decalajele și asigurându-se că nu prevede norme și reglementări stricte care ar limita posibilitatea întreprinderilor de a deveni active pe piața muncii.
Dar pentru a analiza perspectivele, trebuie să pornim de la situația actuală, de la cifrele privind ocuparea forței de muncă în 2023 furnizate de Eurostat în martie anul trecut. DATE PRIVIND OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ Să începem cu cifrele privind ocuparea forței de muncă între 20 și 64 de ani.
În Uniunea Europeană, numărul mediu de persoane ocupate în această grupă de vârstă este de 75,4%.
În cadrul acestui procent, este necesar să analizăm ocuparea bărbaților, care ajunge la 80%, în timp ce ocuparea femeilor se oprește la 70,2% – o diferență de aproape zece puncte procentuale.
Comparativ cu anul precedent (cifrele sunt pentru 2023, deci vorbim despre 2022), rata de ocupare a forței de muncă pentru bărbați în Uniunea Europeană a crescut cu 0,5%, în timp ce pentru femei a crescut cu 0,9% într-un an.
În special în ceea ce privește ocuparea femeilor, trebuie remarcat faptul că 9,1 puncte procentuale au fost recuperate în ultimii zece ani.
Această creștere este de bun augur, dar este încă prea scăzută pentru a produce rezultate apreciabile pe termen mediu. FORMARE, ÎNTREPRINDERI ȘI OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ În lumina datelor, este clar că intrarea în lumea muncii, precum și îmbunătățirea competențelor profesionale și eventuala reintegrare, trebuie să treacă prin factori inevitabili asupra cărora guvernele statelor membre, sprijinite de politici europene cu adevărat proactive, trebuie să influențeze.
În special, elementele care trebuie luate în considerare sunt formarea lucrătorilor (indiferent de stadiul carierei lor profesionale), rolul jucat de întreprinderi pe piața muncii și politicile legate de ocuparea forței de muncă.
Cu aceste trei puncte în minte trebuie să abordăm această problemă și dinamica asociată acesteia în cadrul Uniunii Europene. SIMPLIFICAREA ADMINISTRAȚIEI ȘI A BUREAUCRAȚIEI Steaua călăuzitoare, în acest moment, nu poate fi decât simplificarea, ca element de sprijin pentru antreprenoriat și inovare.
Simplificarea reglementărilor, inclusiv prin promovarea parteneriatelor public-privat, facilitează investițiile întreprinderilor în capitalul uman și în noi angajări.
Prin urmare, este nevoie de o limitare a poverii administrative și birocratice care rezultă în prezent din reglementările europene.
În principal, microîntreprinderile și întreprinderile mici și mijlocii sunt cele care plătesc prețul în prezent.
Tocmai pentru acestea trebuie să lucrăm la aplicarea efectivă a Small Business Act și a principiului „one in, one out”, adică nicio lege nouă fără o evaluare a impactului asupra vieții întreprinderilor.
În plus, nu putem să nu ne gândim la importanța pe care o au profesioniștii în structura de lucru a fiecărei țări.
Prin urmare, este necesar să îi punem pe picior de egalitate cu întreprinderile în ceea ce privește stimulentele și sprijinul. ENERGIA ȘI MEDIUL ÎN CENTRUL OCUPĂRII FORȚEI DE MUNCĂ Transformarea ecologică a Europei nu poate avea loc fără ocuparea forței de muncă.
Astfel, piața forței de muncă trebuie, de asemenea, să fie orientată către durabilitate, dar fără a afecta negativ viața cetățenilor și economiile statelor membre.
Prin urmare, sunt necesare politici care să încurajeze crearea de noi locuri de muncă, dar întotdeauna ținând seama de numeroasele provocări economice și de mediu cu care se confruntă viitorul Uniunii.
Încă o dată, sprijinul trebuie îndreptat în primul rând către microîntreprinderi și întreprinderile mici și mijlocii, în special pentru a contracara creșterea costurilor energiei și volatilitatea prețurilor materiilor prime, legate, de exemplu, de situația internațională extrem de incertă.
În acest sens, statele membre trebuie să recunoască din nou rolul și utilitatea socială a muncii și a întreprinderilor de proximitate.
Numai în acest fel putem declanșa un proces pozitiv de protejare a orașelor și teritoriilor împotriva degradării.
Valorificarea locală a muncii va depinde, prin urmare, în mod inevitabil, de tradițiile și caracteristicile unice prezente în fiecare teritoriu. Angajarea celor mai tineri În cele din urmă, problema care trebuie să fie cea mai preocupantă în următoarele decenii este cea a angajării tinerilor și a politicilor menite să o consolideze.
Stimulentele pentru antreprenoriat (în special în rândul tinerilor) și pentru întreprinderile care angajează tineri, precum și formarea în școli în legătură cu lumea muncii sunt aspecte care nu pot fi lăsate deoparte de noile instituții europene.
În special, reducerea impozitelor pentru întreprinderile care creează noi locuri de muncă trebuie să devină elementul central al politicilor europene.