Lumea se dezarmează, Europa cumpără armament

De la ajutor financiar și umanitar la arme și sancțiuni împotriva Federației Ruse, Uniunea Europeană și-a onorat promisiunile față de Ucraina invadată, fără să precupețească niciun efort. Costurile măsurilor pe care țările europene le-au luat, atât individual, cât și ca bloc, în cei aproape doi ani de război, nu sunt nesemnificative. Inflația în creștere, alimentată de criza prețurilor energiei, stagnarea sau chiar declinul economic au fost doar câteva dintre consecințele războiului: în mod paradoxal, în timp ce restul lumii se dezarma, Europa a ajuns să cumpere armament în mod furibund, ajutând astfel la înflorirea unuia dintre puținele sectoare industriale care, spre deosebire de economia în ansamblu, crescuse oricum, inclusiv în timpul pandemiei Covid.

De la începutul războiului, UE și instituțiile sale financiare au mobilizat peste 37,3 miliarde de euro pentru a sprijini Ucraina din punct de vedere economic, social și financiar. Să nu uităm că, de asemenea, a fost recent deblocat un ajutor de 50 de miliarde de euro din partea blocului comunitar pentru Ucraina în următorii patru ani. Acest sprijin a luat forma asistenței macrofinanciare, a sprijinului bugetar, a asistenței de urgență, a răspunsului la crize și a ajutorului umanitar. Țările europene au fost, de asemenea, afectate de costul refugiaților din zona de conflict și de costul armelor furnizate Ucrainei invadate. Multe state membre ale UE, alături de alte țări din întreaga lume, au oferit individual sprijin în materie de arme armatei ucrainene, epuizându-și stocurile. Stocuri care trebuiau să fie refăcute de teama unei amenințări din partea aceluiași invadator.

Sancțiunile economice împotriva Federației Ruse sunt cele mai dure din istoria Uniunii Europene și, chiar dacă și-au atins parțial scopul propus – demobilizarea economiei rusești – au creat o criză europeană pe piața energetică și au făcut ca multe țări europene să caute soluții pentru a combate dependența de gazul rusesc. Cerealele ucrainene, care au invadat piețele vecinilor săi din sud-estul și centrul Europei în tranzit spre țările occidentale, au concurat cu producția internă, punând în dificultate agricultorii din aceste țări. Europa a fost martoră la creșterea prețurilor la energie, la turbulențele de pe piețele financiare și la o contracție puternică a economiilor Rusiei și Ucrainei.

Războiul din Ucraina a încetinit creșterea economică în UE

Un studiu recent publicat de Banca Națională a Elveției și citat de Reuters arată că războiul din Ucraina a încetinit creșterea economică și a crescut „considerabil” inflația în Europa, iar efectele mai grave urmează să apară. Studiul, care analizează economiile a trei țări din UE plus Marea Britanie și Elveția, afirmă că producția industrială ar fi fost cu 0,1% până la 0,7% mai mare în trimestrul al patrulea din 2022 dacă Moscova nu ar fi atacat Kievul. De asemenea, inflația în fiecare dintre aceste țări ar fi fost cu 0,2% până la 0,4% mai mică.

„Consecințele negative ale războiului vor fi probabil mult mai mari pe termen mediu și lung, în special pentru economia reală.(…) Într-un an sau doi, acest efect negativ va fi probabil de aproximativ două ori mai mare”, susțin autorii.

Marea Britanie a fost deosebit de afectată, cu o scădere a producției economice de 0,7% și o creștere a inflației de 0,2%, în timp ce PIB-ul elvețian ar fi fost cu 0,3% mai mare și inflația cu 0,4% mai mică în absența războiului. Franța ar fi avut o inflație cu 0,3% mai mică și un PIB cu 0,1% mai mare, în timp ce inflația italiană ar fi fost cu 0,2% mai mică și PIB-ul cu 0,3% mai mare. Totuși, cel mai îngrijorător exemplu este economia Germaniei. PIB-ul său ar fi fost cu 0,7% mai mare și inflația cu 0,4% mai mică în trimestrul al patrulea din 2022 dacă Rusia nu ar fi atacat Ucraina, potrivit studiului. Germania a ieșit din recesiune în al doilea trimestru din 2023, dar performanțele sale slabe continuă să afecteze creșterea în zona euro, au avertizat anterior analiștii Bloomberg și Reuters.

Potrivit statisticilor oficiale, cea mai mare economie a Europei a înregistrat o creștere zero în perioada aprilie-iunie 2023, comparativ cu primul trimestru din 2023. Cauzele ar fi – spun analiștii citați – declinul exporturilor Germaniei, scăderea semnificativă a activității industriale și reducerea cheltuielilor de consum din cauza inflației ridicate și a dobânzilor mai mari. În același timp, consumul gospodăriilor a crescut la zero în perioada aprilie-iunie 2023, în timp ce cheltuielile publice au crescut cu 0,1%, investițiile au crescut cu 2,1%, iar exporturile au scăzut cu 1,1%.

SUA și China, principalii parteneri economici ai UE

Potrivit statisticilor europene, zona euro aproape că și-a eliminat deficitul comercial, deoarece exporturile de produse chimice – unde Ucraina a fost unul dintre cei mai mari exportatori – și de mașini au crescut, în timp ce valoarea importurilor de produse energetice, în special din Rusia, a scăzut. Pe fondul războiului din Ucraina – conform acelorași statistici oficiale – SUA și China au devenit principalii parteneri comerciali ai UE. UE a exportat mai mult în China și a importat mai mult din SUA. La acest ultim capitol, cel al importurilor, au contribuit și importurile de arme.

Cererea de arme în Europa și în SUA a crescut semnificativ odată cu sprijinul acordat Ucrainei. Pe măsură ce țările europene și-au epuizat stocurile, au încercat să le refacă, bazându-se în principal pe importuri și, într-o măsură mult mai mică, pe producția proprie. Numai în 2023, vânzările celor mai mari 100 de companii de armament din lume au crescut pentru al șaptelea an consecutiv, în ciuda pandemiei. În perioada 2018-2022, transferurile internaționale de arme au scăzut cu puțin peste cinci procente față de perioada 2013-2017. În schimb, importurile de arme ale țărilor europene – în principal din SUA – au crescut cu 47%, iar cele ale țărilor europene membre NATO cu până la 65%.

Până de curând, Ucraina nu a jucat practic niciun rol ca stat beneficiar și cumpărător de arme. Își producea propriile produse și avea stocuri din Uniunea Sovietică. Astfel, nevoia de importuri a fost redusă. În 2022, Ucraina va fi al treilea cel mai mare beneficiar de echipamente militare din lume. În același timp, industria de armament din Europa a crescut, chiar dacă această creștere nu este spectaculoasă în general. Cu toate acestea, Europa de Est a început să producă arme, proiectile de artilerie și alte echipamente militare într-un ritm fără precedent de la Războiul Rece încoace.

Potrivit unei analize a Institutului Kiel pentru Economie Mondială, SUA și Marea Britanie au acordat cel mai mult ajutor militar direct Ucrainei în primele zece luni ale anului trecut, Polonia fiind pe locul trei. În Europa Centrală și de Sud-Est, pe lângă problema securității regionale, războiul din Ucraina reprezintă o oportunitate pentru industria de armament.

„Având în vedere realitățile războiului din Ucraina, precum și atitudinea vizibilă în multe țări față de creșterea bugetelor de apărare, există o șansă reală de a intra pe noi piețe și de a ne crește veniturile din exporturi în următorii ani”, a declarat Sebastian Chwalek, directorul general al holdingului de stat polonez PGZ, care controlează peste 50 de companii producătoare de arme și muniții, citat de Reuters și preluat de Agerpres.

Alți producători de arme au început, de asemenea, să își mărească capacitatea de producție și se grăbesc să angajeze muncitori, au declarat pentru Reuters reprezentanți ai companiilor și oficiali guvernamentali din Slovacia și Republica Cehă, aceasta din urmă un fost mare producător de arme.

În ceea ce privește Uniunea Europeană, și aceasta a lansat recent un plan de stimulare a producției de echipamente militare, în special a producției de muniții. Acesta vizează achizițiile comune – pe modelul platformei de gaz – pentru a reface stocurile din statele membre care au fost golite de livrările de arme către autoritățile ucrainene. Deja șapte țări UE au comandat muniție în cadrul acestui program, potrivit Reuters. Comenzile – plasate în cadrul unor contracte negociate de Agenția Europeană de Apărare (EDA) – sunt pentru proiectile de artilerie de 155 mm, una dintre cele mai utilizate muniții în războiul intens de uzură dintre trupele ucrainene și forțele rusești invadatoare.

Schema a fost creată ca parte a unui plan în valoare de cel puțin două miliarde de euro, lansat în martie cu scopul de a trimite un milion de proiectile de artilerie și rachete în Ucraina în decurs de un an.