Subscribe
Una dintre cele mai mari ambiguități ale Jocurilor Olimpice din 2024 au fost acuzațiile de dopaj la adresa unor sportivi: mai exact, a fost implicată echipa masculină chineză de ștafetă mixtă de înot, care a învins Statele Unite în proba de 4×100 cu o fracțiune record a lui Pan Zhanle, într-un ajun olimpic presărat cu scandalul înotătorilor chinezi, 23 de sportivi fiind depistați pozitiv la Tokyo 2020, inclusiv membri ai ștafetei masculine de 4×100 mixtă.
Înotătorul britanic Adam Peaty, multiplu campion olimpic, a pus sub semnul întrebării legitimitatea victoriei Chinei, afirmând că, dacă un sportiv a fost „contaminat” de două ori, el ar trebui să fie automat interzis, astfel că în opinie, rezultatul ar trebui revizuit. 
Scurta ciocnire dintre Angela Carini și pugilista intersexuală Imane Khelif a provocat o adevărată agitație, în Italia și nu numai.
Pugilista algeriană s-a aflat în centrul unei controverse de gen din cauza condiției sale genetice speciale care o unește cu boxerul Lin Yu-Ting, ambele născute cu cromozomi XY, dar biologic de sex feminin.
Meciul dintre Khelif și Carini a durat 42 de secunde fix, italianca abandonând lupta invocând dureri intense în nas după ce a fost lovită puternic de Khelif.
„Dacă m-am oprit, am făcut-o doar pentru familia mea”, a declarat Carini.
Problema nu a fost ajutată de scoaterea organizării meciurilor de box de la Federația Mondială (IBA) pentru a le plasa sub egida CIO, al cărui președinte Thomas Bach a declarat că „nu există nicio metodă științifică pentru a face distincția între bărbați și femei”.
O altă controversă bizară care a apărut la Jocurile Olimpice de la Paris a fost dezbaterea privind temperatura din satul sportivilor.
Unii sportivi, inclusiv membri ai echipei japoneze de gimnastică, s-au plâns că în camere era prea cald, temperaturile ajungând până la 30°C, în timp ce imaginea italianului Thomas Ceccon, un sex simbol al acestor olimpiade, imortalizat în timp ce se odihnea la umbră pe peluza adiacentă satului din cauza căldurii excesive, a devenit virală.
Comitetul Internațional Olimpic (CIO) a apărat temperatura, spunând că se încadrează în limitele acceptabile pentru condițiile de somn.
Cu toate acestea, scandalul privind starea apei din Sena, care a găzduit mai multe evenimente de înot, nu a întârziat să apară.
În ciuda eforturilor de curățare a râului, mai multe evenimente au fost afectate de niveluri ridicate de ape uzate și bacterii.
Un triatlonist belgian a fost chiar nevoit să se retragă din competiție după ce a contractat Escherichia coli din râu.
Solicitările repetate de a muta cel puțin maratonul de înot de 10 km, care a avut loc atunci în edițiile feminină și masculină de-a lungul râului parizian, au rămas fără rezultat.
Decizia guvernului francez de a interzice purtarea hijabului în competițiile sportive a stârnit de atunci controverse și proteste din partea unor sportivi.
Jucătoarele egiptene de volei pe plajă Doaa Elghobashy și Farida Osman au participat la Jocurile Olimpice îmbrăcate complet, purtând chiar hijab, în ciuda interdicției.
Incidentul a scos în evidență dezbaterea actuală privind libertatea religioasă și drepturile femeilor în sport.
De la ceremonia de deschidere, au existat controverse religioase semnificative.
Scena intitulată „Festivități” a prezentat un cântăreț care îl întruchipa pe zeul grec Dionysos, cu o interpretare a Ultimei Cine a lui Leonardo da Vinci în fundal, pe care unii au considerat-o „noul testament gay”, potrivit coregrafilor.
Organizatorii au negat că ar fi fost inspirați de pictura lui Leonardo, declarând că o imagine dionisiacă i-a influențat, dar comunicarea lor deficitară a dus la neînțelegeri.
Comunitatea creștină a reacționat prompt, episcopii din Paris considerând spectacolul de prost gust și condus exclusiv de ideologie.
Jocurile Olimpice 2024 de la Paris au fost, fără îndoială, pline de performanțe atletice incredibile și de momente inspiratoare.
Cu toate acestea, controversele care au apărut în timpul Jocurilor ne reamintesc că nici cel mai mare eveniment sportiv din lume nu este imun la controversele care implică țări, politici și puteri de diferite grade.
În special în Franța în mijlocul o criză a valorilor după alegerile care au văzut victoria stângii și o slăbire progresivă a lui Macron, care a folosit tot ce i-a stat în putere pentru a-și asuma meritele pentru cel mai important eveniment sportiv al președinției sale, începând de la grandoare în decizia locațiilor până la disoluția totală a vămilor.Jocurile Olimpice au devenit, de asemenea, teatrul în care selfie-ul sportivilor sud-coreeni împreună cu colegii lor de vizavi face știri: cel puțin în unele cazuri, spiritul olimpic care sparge tensiunile internaționale a fost văzut.