Subscribe
În friguroasa Mare Baltică, se derulează un nou capitol al provocării geopolitice dintre Occident și Rusia. Un incident major care a implicat un cablu electric și patru cabluri de telecomunicații în apele dintre Finlanda și Estonia a ridicat suspiciuni de sabotaj. Autoritățile de la Helsinki s-au grăbit să arate cu degetul către o posibilă operațiune vizând infrastructura critică europeană.
Suspiciunea a devenit aproape certă după ce paza de coastă finlandeză a blocat un petrolier sub pavilion Insulele Cook, parte a așa-numitei „flote fantomă” a Rusiei. Această rețea de petroliere, al cărei proprietar este greu de depistat, este acuzată de eludarea sancțiunilor petroliere occidentale.
Cazul: energia și comunicațiile în vizor
Alarma s-a declanșat în dimineața de Crăciun, când cablul Estlink 2, care transportă electricitate din Finlanda în Estonia, a fost secționat. Câteva ore mai târziu, alte patru cabluri de telecomunicații au fost avariate, întrerupând conexiunile dintre Finlanda, Estonia și Germania. În ciuda avariilor, guvernul finlandez a reușit să asigure alimentarea cu energie electrică a orașului Tallinn din surse alternative, evitând astfel orice impact imediat asupra populației.
Petrolierul Eagle S, care a eșuat în apropierea peninsulei Porkkalaniemi, a devenit punctul central al anchetei. Deoarece nu era ancorat în momentul interceptării, se speculează că ancorele au fost folosite pentru a rupe cablurile. Autoritățile finlandeze investighează dacă cele cinci incidente sunt legate între ele, dar pentru mulți, intenția de a viza infrastructura critică europeană este acum clară. „Vom răspunde decisiv la orice interferență”, a declarat prim-ministrul finlandez Petteri Orpo, anunțând o cooperare strânsă cu Uniunea Europeană și NATO pentru a face față amenințărilor.
Răspunsul european și al NATO
Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, împreună cu Înaltul Reprezentant pentru politică externă, Kaja Kallas, au condamnat atacul, numind „flota fantomă” rusă o „amenințare la adresa securității europene”. NATO, prin secretarul general Mark Rutte, a declarat că este pregătită să intensifice supravegherea în Marea Baltică și să sporească asistența acordată celor mai vulnerabile state membre.
Acest incident are loc la doar câteva săptămâni după un alt sabotaj în nordul Europei: două cabluri de telecomunicații între Danemarca și Suedia au fost secționate în noiembrie, o navă chineză, Yi Peng 3, fiind suspectată că ar fi responsabilă. Beijingul a negat toate acuzațiile și a refuzat cererile de cooperare din partea autorităților suedeze.
Rolul strategic al Mării Baltice
Marea Baltică rămâne un nod crucial pentru securitatea energetică și digitală a Europei. Odată cu extinderea NATO în regiune și cu creșterea presiunii asupra Moscovei, sabotajul devine o nouă armă în conflictul hibrid. Atacarea cablurilor submarine înseamnă întreruperea comunicațiilor, a energiei și a datelor vitale pentru guverne, întreprinderi și cetățeni.
Tensiunile nu sunt limitate la Marea Baltică. Contractul pentru tranzitul gazului rusesc prin Ucraina expiră la 31 decembrie, creând noi incertitudini. Austria, Slovacia și Ungaria, țări-cheie pentru distribuția energiei rusești în Europa, riscă să devină ținte politice și strategice într-un scenariu de polarizare crescândă.
Urgența unei strategii comune
Vulnerabilitatea infrastructurii europene nu mai este doar o problemă tehnică, ci și o problemă politică de importanță strategică. Atacurile asupra cablurilor submarine și presiunea asupra aprovizionării cu energie necesită un răspuns coordonat din partea statelor membre ale UE și a NATO.
Investițiile în tehnologii de supraveghere, prezența navală sporită și strategiile de diversificare sunt necesare pentru a preveni izolarea unor regiuni întregi de către un singur atac. Protecția cablurilor și a rețelelor energetice nu este doar o chestiune de securitate națională, ci și de stabilitate a întregului continent. Europa și Alianța Atlantică se confruntă cu o provocare fără precedent: asigurarea securității infrastructurii invizibile, dar vitale, într-un mediu de război hibrid din ce în ce mai sofisticat. Dacă sabotajul din Marea Baltică este un indiciu a ceea ce s-ar putea întâmpla la o scară mai mare, este timpul să acționăm acum.