Mexicul va avea o femeie președinte

Ambele părți și-au prezentat candidații.

Pe măsură ce ne apropiem de anul 2024, anticipăm un eveniment important – peste 2 miliarde de persoane din întreaga lume vor fi chemate să își exercite drepturile democratice și să participe la procesul electoral. Acest moment monumental din istorie marchează un punct de cotitură pentru societățile democratice de pe planeta noastră și va culmina cu alegerile americane din noiembrie, care sunt foarte așteptate.

Este demn de remarcat faptul că un indicator important al traiectoriei politice a statelor din sudul Americii este rezultatul viitoarelor alegeri generale din Mexic. Mai exact, articolul 83 din Constituția mexicană stipulează că actualul președinte nu poate fi reales pentru un al doilea mandat, deoarece președinția Mexicului este limitată la o durată de 6 ani.

Președintele, prescurtat jurnalistic AMLO, este o expresie a partidului MORENA (Movimiento Regeneración Nacional): partidul, înființat în 2014 după asocierea preexistentă, este o formațiune naționalistă de stânga afiliată la Forumul de la Sao Paulo, adică alianța partidelor socialiste și comuniste din America Latină care, în unele cazuri, include și formațiuni de gherilă armată.

Morena o va prezenta pe Claudia Sheinbaum ca și candidat la președinția Mexicului, în coaliție cu Partido del Trabajo (PT) și Partidul Verde Ecologista de México (PVE). Sheinbaum, în vârstă de 62 de ani și de origine evreiască, a ocupat până acum funcția de șef al guvernului din Ciudad de Mexico (un guvernator de stat substanțial, capitala mexicană având peste 9 milioane de locuitori), după ce a fost primar al orașului Tlalpan, una dintre principalele „fracțiuni” din Ciudad de Mexico. De-a lungul anilor, s-a remarcat prin cercetările sale în domeniul dezvoltării durabile, rezultat al studiilor sale de fizică și inginerie.

Întâmplător, principalul contracandidat este tot o femeie, și anume Xóchitl Gálvez, din coaliția de centru-dreapta care include Partido Acción Nacional (PAN, pro-PPE), Partido Revolucionario Institucional (PRI, pro-S&D) și Partido de la Revolución Democrática (PRD, pro-S&D).

Prezența a două partide social-democrate într-o coaliție de centru-dreapta nu ar trebui să fie surprinzătoare, mai ales având în vedere istoria lor: PRI a fost, de fapt, partidul care a guvernat Mexicul în mod totalitar din 1929 până în 2000, revenind la putere din 2012 până în 2018 cu Enrique Peña Nieto, propunând un sincretism substanțial între politica autoritară și corporatistă și o economie neoliberală; PRD, pe de altă parte, este un partid progresist din care AMLO a făcut parte înainte de a forma Morena și de a deveni președinte al Mexicului.

Gálvez, care a câștigat alegerile primare complexe ale coaliției, învingând-o pe candidata PRI, Beatriz Paredes Rangel, abia în turul doi, este implicată în politică din anul 2000, după ce a fost mai întâi primar al orașului Miguel Hidalgo, iar între 2018 și 2023 a fost în Senat reprezentând PAN, fiind în același timp independentă. Provenind din familia Otomi, una dintre populațiile indigene încă existente în Mexic, Gálvez a fondat în urmă cu mai bine de treizeci de ani High Tech Services, o companie dedicată dezvoltării de proiecte de înaltă tehnologie, marcând una dintre cele mai înfloritoare și mai avangardiste companii din întregul stat mexican.

Situația electorală pare destul de clară: ultimele sondaje o arată pe Sheinbaum cu aproximativ 60% din consens, cu Gálvez între 33 și 34%, cu o creștere de peste 5 puncte procentuale pentru Morena. Cu toate acestea, situația politică este foarte complexă.

Într-un lung interviu acordat CBS, AMLO a făcut un bilanț al situației mexicane, pornind de la problema migrației. Imigrația în Statele Unite, după o întâlnire cu președintele american Joe Biden (democrat, pro-S&D), numărul de treceri ale frontierei s-a înjumătățit, dar acum AMLO a cerut un plan de stopare a imigrației care să includă alocarea de către Statele Unite a 20 de miliarde de dolari pe an pentru țările din America Latină și Caraibe, eliminarea sancțiunilor împotriva Venezuelei, încetarea embargoului împotriva Cubei și legalizarea mexicanilor care trăiesc și lucrează legal în Statele Unite. AMLO consideră, de asemenea, că propunerea lui Trump de a construi un zid la granița dintre SUA și Mexic este incredibilă.

Delicată este și chestiunea socială, care vede „cartelurile” de droguri în creștere în toată țara, mai ales din cauza producției masive de Fentanil care face ravagii în America și în Europa. Guvernul mexican a investit milioane de euro în crearea de locuri de muncă pentru a-i împiedica pe tineri să se implice în activități ilicite, încercând în același timp să nu reprime cartelurile prin forță.

Folosirea forței împotriva cartelurilor a scăzut în timpul mandatului lui AMLO; cu toate acestea, asasinatele politice s-au triplat. În 2018, 94 de oficiali guvernamentali sau candidați au fost uciși, față de 355 în 2023.

Prin urmare, Mexicul este o țară care, deși se apropie tot mai mult de blocul țărilor nealiniate, reprezintă încă unul dintre principalii parteneri ai Statelor Unite, dar și unul dintre cele mai puternice locuri ale crimei organizate americane. Iar din 2 iunie 2024, va exista un nou președinte care va gestiona toate acestea.