În urmă cu câteva zile, Frontex, agenția europeană pentru paza de coastă și frontiere, a publicat toate datele privind traversările ilegale în Europa. Imaginea este bună, dar variază în funcție de țara primei sosiri. În general, scăderea pentru întreaga Uniune Europeană este de -43% pentru perioada de referință din ianuarie 2024 până în octombrie anul trecut. În total, aproximativ 191 000 de imigranți ilegali au trecut ilegal frontierele externe ale continentului. Dar veștile bune se referă în principal la rutele Mediteranei Centrale și Balcanilor de Vest. Prima rută, care leagă Italia, Malta, Tunisia și Libia, a înregistrat o scădere dramatică de 62%. Ruta Mediteranei Centrale”, a scris Frontex în raportul său, „și-a continuat tendința semnificativă de scădere în acest an. Între ianuarie și septembrie, numărul sosirilor pe această rută a scăzut cu 64%, la 47 700”. Acest lucru se datorează, de asemenea și mai ales, memorandumurilor de înțelegere semnate de Uniunea Europeană și Comisia Europeană, sub conducerea Ursulei von der Leyen, cu sprijinul decisiv al prim-ministrului italian Giorgia Meloni, cu țările de tranzit din partea de nord a continentului african. Linia adoptată de Europa este aceea de a opri cu orice preț, cu mână fermă, traficanții, barcagiii, care, potrivit datelor imparțiale publicate de autoritățile locale, au fost opriți până acum cu miile de la intrarea în vigoare a protocoalelor, în iulie 2023 pentru cel semnat cu Tunisia. Cele mai numeroase naționalități pe această rută sunt cea din Bangladesh, siriană și tunisiană. Chiar și în Balcanii de Vest, care includ zona de tranzit formată din țări precum Albania, Bosnia-Herțegovina, Kosovo, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia, scăderea este drastică: -80% din sosiri de la începutul anului până în octombrie 2024. Dialogul dintre Uniunea Europeană și țările din Balcanii de Vest este în curs și se bazează, în special, pe consolidarea politicilor de returnare. Cele mai frecvente naționalități ale imigranților ilegali din aceste țări sunt Siria, Turcia și Afganistan. Toate acestea sunt rezultatele a ceea ce pare a fi o nouă abordare a Uniunii Europene în ceea ce privește politica de migrație, axată în special pe protecția frontierelor, protecția securității interne, lupta împotriva mafiilor mediteraneene și a traficului de ființe umane și apărarea rutelor legale către Europa, toate în conformitate cu dreptul internațional și umanitar. De asemenea, Uniunea Europeană pare să fie pregătită să îmbrățișeze și să se deschidă așa-numitelor „soluții inovatoare” care ar putea avea noi efecte pozitive asupra debarcărilor. Protocolul semnat de premierul italian, Giorgia Meloni, și omologul său albanez, Edi Rama, prevede un nou model de externalizare a frontierelor, prin care migranții ilegali interceptați de paza de coastă italiană în Marea Mediterană pot fi transferați direct în Albania, în două centre de detenție construite special pe teritoriul albanez, dar sub jurisdicție italiană. Acolo, aceștia vor fi reținuți și supuși unei proceduri rapide pentru a se stabili dacă pot fi cazați sau trebuie repatriați. O cerință de bază este ca migrantul să provină din așa-numitele țări sigure, care se află pe lista pe care guvernul de la Roma o întocmește și o actualizează pe baza condițiilor umanitare din țara de origine și a multor alți factori, pentru a determina dacă este sigur ca cetățeanul să fie repatriat. Numai imigranții ilegali de sex masculin dintr-o țară considerată sigură au voie să intre în Albania. Inovația constă în faptul că acesta este primul acord al unui stat membru al UE de a-și trimite migranții în țări din afara UE: în acest fel, migranții vor pierde marele stimulent de a ateriza în Europa și de a încerca ulterior să se sustragă controalelor și să-și piardă urmele pe continent. Neputând nici măcar să pună piciorul în Europa, așa cum se prevede în acordul dintre Italia și Albania, migranții pierd motivația de a pleca, iar numărul debarcărilor scade. Printre efectele pozitive constatate de autoritățile italiene se numără și un fenomen nou: migranții care trec ilegal frontierele o fac cu documente de identitate, în speranța de a-și identifica originea și de a evita astfel să fie transportați în Albania. Acest fenomen ajută, fără îndoială, poliția să identifice mai bine și mai rapid imigranții ilegali, care nu mai sosesc ca niște străini care sunt greu de identificat.
Unele date negative
Cu toate acestea, nu toată Europa poate zâmbi. Ruta est-mediteraneeană nu s-a descurcat bine, cu o creștere de 14 % a debarcărilor între ianuarie și octombrie. Cele mai frecvente naționalități sunt siriană, afgană și egipteană. Situația din Grecia este un punct fierbinte: mii de migranți care fug din Orientul Mijlociu, Africa și Asia trec prin Atena, venind în principal din Turcia, cu care guvernul elen schimbă adesea acuzații cu privire la tratamentul aplicat gărzilor sale de coastă. Fenomenul copiilor neînsoțiți este foarte ridicat acolo, iar autoritățile au trebuit să răspundă unor acuzații feroce de blocare a sosirilor prin trimiterea migranților înapoi în apele turcești, astfel încât aceștia să nu poată solicita azil, dar și prin aruncarea imigranților ilegali peste bord. Este greșit să țintim paza de coastă greacă. În orice caz, urmărim fiecare raport, dar repet: nu există nicio dovadă care să susțină ceea ce se spune”, a declarat pentru BBC Pavlos Marinakis, purtător de cuvânt al guvernului grec. Ruta Africii de Vest către Spania, în special Insulele Canare, a înregistrat o creștere semnificativă a sosirilor, cu o creștere de 14% a debarcărilor. Cele mai frecvente naționalități pe această rută sunt Mali, Senegal și Maroc. Alte date confirmă faptul că ruta către Insulele Canare devine din ce în ce mai mortală: potrivit Ca-Minando Fronteras, numărul de decese pe mare în această zonă a ajuns la peste 1 000 pe lună, o creștere de aproape 700% față de primele cinci luni ale anului 2023. În Spania, numărul de sosiri în 2023 a fost de 18 000; conform datelor până la 15 august anul acesta, a ajuns la 31 000. O situație care l-a obligat chiar și pe prim-ministrul spaniol, Pedro Sanchez, să se pună la adăpost, deși este unul dintre cei mai puternici oponenți ai unei politici dure împotriva imigrației ilegale: la sfârșitul lunii august, liderul socialist s-a deplasat în Mauritania pentru a semna un memorandum de înțelegere cu Mauritania, similar celui semnat de Italia cu Tunisia. Imigrația nu este o problemă, este o necesitate care vine cu anumite probleme”, a spus el, încercând aproape să ascundă în spatele cuvintelor ușoare ceea ce este evident, un fel de schimbare de abordare, cel puțin în intenție, chiar și din partea guvernului său, dar forțat de evidența faptelor: numărul debarcărilor și al morților pe mare va continua să crească dacă fiecare țară, în acord cu Uniunea Europeană, nu reușește să ia atitudine și să se doteze cu o rețea densă de acorduri internaționale care implică toți actorii din domeniu. Mai ales că există întotdeauna interferența altor superputeri mondiale, care încearcă să slăbească Occidentul din exterior prin intermediul războaielor hibride.