Subscribe
Ucraina și Republica Modova deschid oficial negocierile de aderare cu Uniunea Europeană într-un timp record după ce și-au depus candidaturile. În mai puțin de doi ani, cele două țări au reușit să finalizeze procedurile complexe pentru această etapă, în timp ce Turcia așteaptă de mai bine de 20 de ani să finalizeze negocierile, iar alte țări din Balcanii de Vest bat de zeci de ani la ușa UE, așteptând să fie invitate să adere.
Decizia luată de liderii UE la ultimul summit al UE privind cele două state vecine ale Federației Ruse nu este o surpriză în contextul amenințării continue a Moscovei la adresa UE. Dar a fost surprinzător în contextul opoziției vehemente din partea Ungariei, care a amenințat că va bloca invitația Ucrainei de a deschide negocierile, folosindu-și dreptul de veto. Ungaria se opune în continuare aderării Ucrainei la UE, dar decizia a fost luată în absența premierului ungar Viktor Orban.
Negocierile de aderare a Republicii Moldova – o bulă de oxigen pentru Maia Sandu
Președinții Ucrainei și Republicii Moldova au reacționat în același ton după anunțul oficial.
„Acum doi ani, nimeni nu-și imagina că în 2023 Comisia Europeană va propune deschiderea negocierilor de aderare cu Republica Moldova. Succesul de astăzi este meritul întregii societăți (…) Suntem europeni și acest lucru este recunoscut de întreaga UE”, a scris Maia Sandu pe Facebook.
„Victorie pentru Ucraina. O victorie pentru întreaga Europă. O victorie care ne motivează, ne inspiră și ne întărește”, a scris Zelenski pe X.
Pentru partidul Maiei Sandu – Partidul Acțiune și Solidaritate – această decizie ar putea fi colacul de salvare de care avea nevoie după înfrângerea zdrobitoare suferită la alegerile locale din noiembrie, când nu a reușit să câștige niciun mandat de primar în cele 11 municipii din țară.
Liderii Uniunii Europene au convenit pe 14 decembrie să deschidă în mod oficial negocierile de aderare cu Ucraina, după ce premierul ungar Viktor Orban promisese săptămâni întregi că le va bloca. De aceea, decizia, care ar fi necesitat unanimitate, a fost o surpriză. Și pentru ca acest lucru să se întâmple, cancelarul german Olaf Scholz i-a sugerat liderului de la Budapesta să părăsească sala. Potrivit Politico, la aproximativ trei ore după ce discuțiile au intrat în impas, cancelarul german i-ar fi sugerat premierului ungar Viktor Orban că ar putea să-și ia cafeaua și să o bea în altă parte.
Pe de altă parte, președintele francez Emmanuel Macron a declarat ulterior că ideea care a stat la baza ieșirii premierului ungar Viktor Orban de la reuniunea liderilor UE în momentul votului decisiv privind Ucraina și Republica Moldova a fost un efort colectiv, relatează același Politico. Cu alte cuvinte, „pauza de cafea” care a salvat ziua fusese planificată de la bun început.
Emmanuel Macron spune că a avut discuții înainte de summit cu președintele Consiliului European, Charles Michel, cu premierul italian Georgia Meloni și cu cancelarul Olaf Scholz, precum și cu „alți lideri, inclusiv cu premierul olandez Mark Rutte” pentru a găsi o cale de urmat fără Viktor Orbán. În ansamblu, decizia este cu adevărat istorică și crucială pentru credibilitatea Uniunii, după cum a declarat șeful Consiliului European.
UE are nevoie de reforme pentru a accepta Ucraina
UE va începe negocierile de aderare cu Ucraina și Republica Moldova, Georgia va primi statutul de țară candidată, iar Bosnia și Herțegovina va fi a cincea dintre cele șase țări din Balcanii de Vest care va începe negocierile de aderare cu UE.
„Această decizie este deosebit de importantă pentru credibilitatea Uniunii”, a declarat Charles Michel după summitul UE.
Dar va fi nevoie de mulți ani pentru ca aceste negocieri să fie finalizate, timp în care UE va trebui să treacă printr-un proces de reformă, avertizează premierul olandez Mark Rutte. În opinia sa, UE trebuie să se reformeze pentru a putea accepta o țară mare, devastată de război, precum Ucraina, cu o populație de peste 40 de milioane de locuitori. Nu doar mecanismele de luare a deciziilor, ci și bugetul UE în sine trebuie „revizuit în mod fundamental”, spune Rutte. Acesta este același Mark Rutte care, nu cu mult timp în urmă, a cerut Bruxelles-ului să strângă cureaua și să nu mai ceară contribuții suplimentare la bugetul multianual.
Nu este surprinzător faptul că reacția Moscovei a venit relativ târziu, abia a doua zi după anunț, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, transmițând că „va destabiliza UE”. În același timp, curentul pro-rus de la Chișinău, prin vocea fostului președinte Igor Dodon, a transmis că decizia este „în avans” și nu se datorează succeselor guvernului pro-european și ale președintelui Maia Sandu, ci „contextului geopolitic destul de dificil”.
Ucraina și Moldova au depus cereri de aderare la scurt timp după izbucnirea războiului și au primit statutul de candidat la UE în iunie 2022. În aprilie 2023, Parlamentul European a cerut ca negocierile de aderare să înceapă până la sfârșitul acestui an, dacă Moldova îndeplinește cele nouă etape identificate de Comisia Europeană ca fiind necesare pentru a fi finalizate. Cu toate acestea, lansarea procesului de negociere nu înseamnă că acesta va fi finalizat și nu există un termen limită până la care țările participante la negocieri ar trebui să fie admise în UE.
Potrivit eurodeputatului român Siegfried Mureșan, președintele Delegației la Comisia parlamentară de asociere UE-Moldova, obiectivul stabilit pentru această țară ar fi ca negocierile să înceapă înainte de alegerile europarlamentare din prima parte a acestui an. Europarlamentarul român a sugerat ca termen luna martie, precizând că negocierile vor începe mai întâi la nivel politic, apoi vor continua la nivel de experți tehnici.
Cu toate acestea, în afară de decizia politică de a începe negocierile, mai sunt și pași intermediari care trebuie făcuți. Pentru ca Republica Moldova să poată începe efectiv negocierile cu UE, Comisia Europeană trebuie să aibă un mandat de negociere a unui viitor tratat de aderare, apoi să pregătească acest mandat și să îl prezinte statelor membre ale UE pentru adoptare. Al doilea element foarte important este pregătirea unei conferințe interguvernamentale între Moldova și Uniunea Europeană.
Ungaria vrea să fie deblocate „toate fondurile UE”, nu jumătate sau un sfert” pentru a sprijini aderarea Ucrainei
În același timp, liderul de la Budapesta avertizează că Ungaria ar putea opri procesul de aderare a Ucrainei la UE dacă va fi necesar. Viktor Orban, prin iluziile sale, se opune în mod constant aderării Ucrainei și își folosește opoziția pentru a obține deblocarea fondurilor UE care ar urma să ajungă în această țară. Orban susține că Bruxelles-ul a luat o „decizie proastă” atunci când a decis să înceapă negocierile de aderare cu Kievul și a declarat deschis că, dacă UE dorește să modifice bugetul actual, atunci va fi „o mare oportunitate pentru Ungaria să spună că ar trebui să primească banii la care are dreptul”. Într-un interviu acordat la Bruxelles, Orban a declarat că Ungaria ar putea „opri acest proces mai târziu”, adăugând că decizia finală privind aderarea Ucrainei va fi luată de parlamentul ungar. Orban a cerut, de asemenea, „toate fondurile europene” și „nu jumătate sau un sfert” pentru Ungaria, din care miliarde de euro rămân blocate, înainte de a se gândi dacă va ridica veto-ul asupra noului ajutor financiar de 60 de miliarde de euro pentru Ucraina.
„Întotdeauna am spus că, dacă vom face o modificare a bugetului UE (…), Ungaria va profita de această ocazie pentru a cere în mod clar ceea ce merită. Nu jumătate, nu un sfert, ci totul”, a subliniat liderul naționalist într-un interviu acordat radioului public ungar.
În același interviu, liderul de la Budapesta a avertizat că Ungaria nu are niciun interes ca Uniunea Europeană să ia împrumuturi pentru a finanța ajutorul financiar pe care îl acordă Ucrainei.
„Am făcut o excepție o dată și a mers prost. Nu toată lumea a fost autorizată să acceseze acești bani în același mod. Acest lucru nu ar trebui să se mai întâmple din nou”, a declarat Vickotr Orban, referindu-se la împrumuturile comune pentru finanțarea redresării post-pandemice.”
Foto: pickpik.com