Motorul Europei a răcit. Economia Germaniei se contractă

Deși părea să fi rezistat bine la pandemie, economia europeană începe să dea semne de oboseală. Efectele întârziate ale pandemiei de Covid, împreună cu cele ale războiului din Ucraina, au afectat puternic economia cu cele mai bune performanțe din Europa, Germania.

Redresarea post-pandemică a companiilor germane – ca și cea a multor firme europene – este amenințată, în ciuda sprijinului substanțial din partea statului, de ratele ridicate ale dobânzilor la credite și de creșterea prețurilor la energie, pe fondul creșterii presiunii inflaționiste generale. Intrarea Germaniei în recesiune tehnică stârnește îngrijorare nu numai la Berlin, ci și în rândul analiștilor economici din întreaga Europă. Va deveni Germania „omul bolnav al Europei”? Această sintagmă, asociată Germaniei de publicația britanică The Economist în contextul preocupărilor legate de aderarea noului stat federal la zona euro, a reapărut în acest an în discursul analiștilor financiari germani. Falimentul unor companii germane cu o vechime de peste 100 de ani la sfârșitul anului trecut și restructurările anunțate recent la simbolurile industriei germane – Volkswagen, Michelin și Bosch – confirmă cele mai sumbre previziuni.

Economia Germaniei se va restrânge

În condițiile în care se așteaptă ca economia să se reducă cu 0,3% în 2023, Fondul Monetar Internațional se așteaptă ca Germania să fie singura economie avansată care se va contracta.

Economia statului federal a înregistrat al doilea declin consecutiv în prima parte a anului trecut, scăzând cu 0,3% în primul trimestru din 2023 față de trimestrul anterior, după ce în trimestrul patru din 2022 a scăzut cu 0,5%. Recesiunea tehnică nu este o surpriză, dar nivelul ridicat al acestui declin este îngrijorător.

Pentru Germania, aceasta este o premieră după perioada de criză pandemică, când economia s-a contractat în primele două trimestre ale anului 2020, și, de asemenea, surprinzător, având în vedere că a fost una dintre cele mai performante economii de la criza financiară care a lovit lumea în 2008-2009, când a crescut cu o rată medie anuală de 2%. Evoluțiile recente ale economiei germane au fost determinate de o scădere a cererii pe fondul creșterii inflației și a ratelor dobânzilor. Potrivit unor analiști germani, problemele economice actuale ale Germaniei provin dintr-o combinație de motive, unele temporare, altele structurale.

Industria germană afectată de criza energetică

Industria germană, dependentă de aprovizionarea cu gaze ieftine din Rusia, a fost grav afectată de criza energetică care a urmat izbucnirii războiului din Ucraina.

Deși guvernul federal a luat o serie de măsuri – a procurat gaz lichefiat, a acordat ajutoare de stat masive, iar prețul gazelor naturale a scăzut din toamna anului 2022 – problemele nu au fost rezolvate. Guvernul federal a alocat miliarde de euro pentru a atenua efectele negative ale crizei energetice asupra companiilor și cetățenilor, dar aceste măsuri au creat un deficit de 42 de miliarde de euro în bugetul german, echivalentul a aproximativ 2,1% din PIB-ul țării.

Dependența de exporturile către China – care a fost, de asemenea, afectată de pandemie – este o altă vulnerabilitate, care pe termen scurt are un impact asupra economiei germane. Pe de altă parte, în absența unor inovații tehnice substanțiale, mărcile germane se luptă să țină pasul cu „cilindrul compresor” al importurilor chinezești mai ieftine în Europa. Toate aceste probleme temporare au fost suprapuse peste provocări structurale, cum ar fi îmbătrânirea populației germane și ratele ridicate ale impozitului pe profit. Pe fondul inflației generale, prețurile de consum din Germania au crescut cu 6,2% la jumătatea anului trecut, cu mult peste media de 5,3% din zona euro, ceea ce a afectat semnificativ puterea de cumpărare a populației.

Decizia Băncii Centrale Europene de a majora rata dobânzii de referință la 3,75% pentru a combate creșterea prețurilor a avut efecte în lanț asupra economiei din întreaga Europă. În Germania, sectorul construcțiilor rezidențiale a înregistrat un declin substanțial – peste 40% dintre companiile de construcții raportând o lipsă de comenzi, iar sectorul industrial a fost, de asemenea, în scădere, înregistrând un declin de 1,7% de la an la an.

Directorul general al Deutsche Bank, Christian Sewing, a avertizat în luna august a anului trecut că Germania va deveni omul bolnav al Europei dacă „problemele structurale” nu vor fi abordate imediat.

„Nu suntem încă omul bolnav al Europei, dar este adevărat că există slăbiciuni structurale care ne frânează economia și o împiedică să își dezvolte potențialul”, spune Christian Sewing.

O măsură mult așteptată pentru industria germană

Vicepremierul ecologist Robert Habeck, ministru al economiei și climei, încearcă de luni de zile să promoveze o reducere a prețurilor ridicate la electricitate, susținută de stat, care, în opinia sa, ar sprijini industria energointensivă în transformarea sa ecologică în următorii ani. Liberalii se opun acestei măsuri, pe care o consideră costisitoare, iar Camera de Comerț și Industrie și-a exprimat, de asemenea, rezervele față de un preț subvenționat al energiei electrice.

O decizie recentă a Curții Constituționale a țării, care a anulat transferul a 60 de miliarde de euro în credite neutilizate – în principal din cauza pandemiei – către un fond dedicat investițiilor ecologice și sprijinului pentru industrie, blochează această inițiativă. În plus, a întârziat adoptarea bugetului federal, alimentând criza economică. Pentru a lua parte la negocierile bugetare de la Berlin, Habeck și-a anulat participarea la conferința ONU privind clima (COP28) de la Dubai. Habeck nu a ajuns încă la un acord cu principalul său contracandidat, deținătorul portofoliului de finanțe, Christian Lindner, un liberal-democrat. Cei doi trebuiau să ajungă cât mai repede la o soluție de compromis pentru ca bugetul federal pentru 2024 să poată fi adoptat până la sfârșitul lunii decembrie a anului trecut.

Între timp, pentru a face față crizei energetice, companiile germane anunță planuri de reducere a locurilor de muncă. La fel ca mulți constructori auto europeni, grupul german nu reușește să se îmbrace în tendința electromobilității, adaptându-se încet și cu mari cheltuieli. Gigantul auto german Volkswagen și-a anunțat angajații că va fi nevoit să facă reduceri de personal pentru că nu este competitiv. De asemenea, VW a fost criticat pentru că nu a reușit să facă progrese rapide în ceea ce privește software-ul și să implementeze cerințele acum în vogă din partea șoferilor, cum ar fi un volan multifuncțional digital.

„Lipsa de competitivitate” a operațiunilor germane pentru piețele europene și de export a fost invocată de producătorul francez de anvelope Michelin atunci când a anunțat recent închiderea a trei fabrici din Germania. Producția din Karlsruhe, Trier și Homburg va fi oprită într-un proces care va dura până în 2025. Lucrurile nu arată prea bine pentru Bosch, care se confruntă, de asemenea, cu probleme de inovare. Confruntată cu lipsa exporturilor, a anunțat că își va muta centrul de servicii pentru clienți în Polonia.

La sfârșitul anului trecut, companii cu o vechime mai mare de 100 de ani și-au anunțat falimentul. Producătorul de săpunuri Kappus, cea mai veche companie din Germania, cu o vechime de 170 de ani, și-a cerut insolvența. Alte firme, din industrii care variază de la cea alimentară la cea a construcțiilor și cea auto, au renunțat și ele, invocând creșterea costurilor de operare. Printre acestea se numără producătorul de dulciuri Bodet, Borgers – un furnizor pentru industria auto și compania de construcții Wolff Hoch-und Ingenieurbau. Acestea sunt probleme pe care le au multe mărci germane, inclusiv Bosch. Fabricat în Germania nu mai este sinonim cu inovația și calitatea. Pentru firmele germane care se bazează pe exporturi, acest lucru le dezavantajează în fața boom-ului de export al mărcilor chinezești și va afecta cel puțin 1.500 de locuri de muncă, notează Reuters. Centrul de servicii pentru clienți al Bosch va fi mutat în Polonia.

Dar nu doar industria dă semne de „boală” în Germania. În sectorul modei, numărul falimentelor este în creștere, iar mii de restaurante se tem că vor fi nevoite să își închidă porțile. După ce afacerile din acest sector au fost protejate în timpul pandemiei prin scutiri și reduceri de taxe, costurile pentru proprietarii acestor firme au crescut acum, ceea ce se reflectă în prețuri mai mari ale produselor finite. Iar acest lucru se reflectă în satisfacția clienților. Dacă guvernul va readuce taxele la nivelul de dinaintea pandemiei, aproximativ 12.000 de afaceri s-ar putea închide, avertizează o asociație de restaurante și hoteluri.