Subscribe
Partidul ECR a publicat în aprilie 2024 un raport privind transformarea sectorului bancar în Uniunea Europeană și în Europa de Nord și impactul acesteia asupra concurenței în sectorul din statele baltice.
Autorii săi au fost Gundars Bērziņš, decan al Facultății de Afaceri, Management și Economie a Universității din Letonia, membru al consiliului de administrație al Fundației SSE Riga și membru al Consiliului Incubatorului de Afaceri Studențești UL; Ramona Rupeika – Apoga, șefa Departamentului de Finanțe și Contabilitate din cadrul Universității din Letonia; Jānis Priede, profesor asociat și lector de matematică aplicată în cadrul Centrului de cercetare academică pentru sisteme fluide și complexe din cadrul Universității Coventry; și Elmārs Kehris, economist care s-a specializat în analiză financiară, cercetare economică, digitalizare și management de proiect, și CEO & economist în cadrul KEKonsultācijas.
Raportul prezintă diferitele incertitudini cu care s-a confruntat și va continua să se confrunte sistemul bancar de-a lungul primei jumătăți a secolului actual și pe întreg teritoriul Uniunii Europene. Cel mai recent, cea mai mare amenințare economică a fost inflația, cu o creștere dramatică în 2021, care nu a fost complet sub control până în septembrie 2023 (Sursa: Statista). În a doua jumătate a anului 2023, 44% dintre oameni consideră că creșterea prețurilor, inflația și costul vieții reprezintă o problemă națională importantă în Uniunea Europeană.
În ceea ce privește regiunea baltică, după ce și-au obținut independența, Estonia și Lituania și-au deschis economiile băncilor străine, în timp ce Letonia a avut inițial ca obiectiv să devină un centru financiar pentru Rusia și Comunitatea Statelor Independente (CSI).
Prin urmare, peste 85% din activele bancare din Estonia și Lituania sunt controlate de instituții cu capital străin, în timp ce în cazul Letoniei procentul este de 76%. În toate cele trei cazuri, o mai mare participare internă ar spori concurența pe piața baltică în comparație cu regiunea nordică mai largă.
Din 2009 până în 2022, UE s-a confruntat cu o scădere semnificativă a numărului de birouri bancare (40%) și de angajați (20%). Estonia și Lituania au sfidat această tendință, înregistrând o creștere continuă a numărului de angajați, însă Letonia a înregistrat o scădere dramatică de 57% a personalului bancar – cea mai abruptă scădere din întreaga Europă.
Letonia și Lituania dețin unele dintre cele mai ridicate rate ale depozitelor în raport cu împrumuturile din Europa. Cu toate acestea, debitorii din țările baltice se confruntă în mod constant cu rate ale dobânzilor la credite care depășesc media din zona euro, ceea ce sugerează din nou că ar putea fi îmbunătățită concurența.
În ceea ce privește mobilitatea clienților, Letonia (26 %) și Lituania (22 %) se situează destul de departe de media UE (29 %). Aceeași tendință este vizibilă și în cazul creditelor ipotecare, unde media UE este de 2,4%, cea a Estoniei de 1,6%, cea a Letoniei de doar 0,9% și cea a Lituaniei de doar 0,8%. Pentru a treia oară, aceste niveluri scăzute de mobilitate a clienților ar putea indica alternative limitate pentru clienții din regiunea baltică, dar și proceduri complexe de schimbare a furnizorului – care, la rândul lor, erodează și mai mult concurența.
În ceea ce privește rata de penetrare a serviciilor bancare online în 2023, Estonia și Letonia au depășit 80%, în timp ce Lituania nu a atins același procent, în acest moment. Cu toate acestea, cele trei state se numără printre cele treisprezece state membre cu rate de penetrare mai mari.
Randamentul capitalului propriu este cel mai ridicat în Letonia și Lituania, cu 25% (date din martie 2023); Estonia se situează la 20%, ceea ce reprezintă totuși aproape dublul mediei UE (10,4%). Astfel de niveluri de profitabilitate sunt excelente pentru acționarii băncilor și pentru stabilitatea sistemului bancar, dar sunt în detrimentul clienților băncilor, care ar beneficia de o concurență mai mare, după cum s-a argumentat mai sus.
De asemenea, nivelurile de eficiență se mențin la niveluri ridicate, cu un raport costuri-venituri de doar 30% în Letonia, 35% în Lituania și 38% în Estonia, cu mult sub nivelul de 57% în întreaga Uniune Europeană (date din iunie 2023).
Sursa imaginii: Prof. Dr. Gundars Bērziņš (Universitatea din Letonia)