Subscribe
Era ușor de imaginat că, în timp, problemele legate de dezvoltarea inteligenței artificiale vor primi mai mult spațiu în dezbaterea la nivel internațional. Acest lucru a fost evidențiat, de exemplu, de sesiunea de informare a G7 condusă de Italia la summitul din 13-15 iunie din Puglia, axată tocmai pe aceste probleme. Cu această ocazie, prim-ministrul Giorgia Meloni a obținut chiar prezența Suveranului Pontif, care a deschis lucrările cu un discurs lămuritor în care și-a exprimat admirația și preocuparea pentru un instrument pe care l-a descris ca fiind „fascinant și extraordinar”, între etică și algoretică.
ANUNȚ PRIVIND INVESTIȚIILE
Subiectul inteligenței artificiale revine acum în dezbaterea internațională, în primul rând datorită dorinței lui Elon Musk de a-și extinde interesul în acest domeniu. În al doilea rând, datorită anunțului făcut de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în cadrul sesiunii plenare a AI Action Summit de la Grand Palais, prin care aceasta ar dori să propună, prin intermediul UE, o investiție de 200 de miliarde de euro în dezvoltarea inteligenței artificiale. Cea anunțată de von der Leyen este o alianță între instituțiile Uniunii Europene și unii parteneri privați importanți. Inițiativa, denumită „EU AI Champions Initiative”, reunește mai mult de șaizeci de companii, inclusiv grupuri industriale majore precum Airbus, L’Oréal, Mercedes și Siemens, precum și parteneri tehnologici, printre care Spotify și Mistral AI. Scopul urmărit de președinta von der Leyen prin această nouă inițiativă este de a face din Europa un actor important în domeniul dezvoltării tehnologice și al inteligenței artificiale. O dorință care ar merge mână în mână cu decizia Uniunii Europene de a se concentra pe gigafabrici, pentru care au fost deja alocate 20 de miliarde EUR.
STOPUL LA MUSK ȘI POZIȚIA SUA
Oferta ostilă a lui Elon Musk pentru OpenAI (se pare că 97,4 miliarde de dolari) a fost făcută pentru a intra din nou în posesia companiei co-fondate de magnatul sud-african. O tranzacție care a venit în același timp cu prezența la Paris a lui Sam Altman, fost partener al lui Musk și actual CEO al OpenAI. Replica lui Altman, care în practică a catalogat vânzarea companiei drept imposibilă, a fost să ofere (provocator) 9,74 miliarde pentru a cumpăra X de la Musk. O reacție pe care mulți comentatori au indicat-o și ca parte a incertitudinii inițiale a SUA cu privire la documentul final al reuniunii de la Paris, la care a participat vicepreședintele american J.D. Vance. Semnătura SUA, precum și cea a Regatului Unit, nu a venit în cele din urmă (în timp ce 61 de țări au semnat, inclusiv China și India) în principal din cauza pasajelor care exprimă dorința de a dezvolta o inteligență artificială incluzivă. De fapt, acum este clar că una dintre bătăliile magnatului este împotriva elementelor de incluziune din societatea americană și a abordărilor extremiste ale culturii woke. Vance a subliniat în discursul său că ar trebui să ne abținem de la dezvoltarea sectorului inteligenței artificiale cu regimuri considerate autoritare sau chiar cu țări care au reglementări excesive. În acest din urmă caz, atacul se îndreaptă cu siguranță împotriva Uniunii Europene, care a fost acuzată în mai multe rânduri că are o abordare excesiv de reglementară a inteligenței artificiale și a dezvoltării sectorului de către big tech-urile străine. Acesta este un element de presiune pe care Vance însuși l-a folosit deja, amenințând că va merge până la retragerea din Alianța Atlantică dacă Uniunea Europeană va interveni împotriva platformei X a lui Elon Musk.
RETHINKING ENERGY
Dincolo de speculațiile economice internaționale și de proiectele de investiții prezentate de președintele Comisiei Europene, există date foarte recente care pot adăuga elemente fundamentale la dezbaterea privind inteligența artificială. Este vorba despre cifrele furnizate de ultimul raport al organizației non-profit „Beyond Fossil Fuels”, care par să intre în conflict cu obiectivele de dezvoltare tehnologică ale Uniunii Europene și cu mult mediatizatul (într-o manieră ideologică, ținând dezbaterea departe de critica constructivă) Green Deal. Datele se referă în principal la consumul de energie al centrelor de date la nivel european și la creșterea progresivă pe care acest consum ar putea-o avea în următorii cinci ani. Prin urmare, nu vorbim despre analize pe termen lung, ci mai degrabă despre cifre referitoare la următorii cinci ani. De fapt, se estimează că, până în 2030, centrele de date ar putea consuma 287 TWh pe an, o creștere de aproximativ 160% față de prezent. Acest consum ar putea fi determinat în principal de dezvoltarea și utilizarea inteligenței artificiale și ar fi comparabil cu consumul de energie al Spaniei în 2022. Desigur, atunci când se analizează aceste cifre, devine clar că, în cazul în care cererea tot mai mare de energie electrică nu poate fi susținută pe deplin de energiile regenerabile (având în vedere, de asemenea, obiectivele stricte impuse de Uniunea Europeană statelor membre în următorii ani), combustibilii fosili vor continua să joace un rol important, dacă nu chiar proeminent, în aprovizionarea cu energie a Uniunii Europene. În acest scenariu, diversificarea surselor de energie, fără prejudecăți sau preconcepții, care a fost propusă în mai multe rânduri – inclusiv de guvernul Meloni pentru Italia – poate fi adevărata trambulină pentru dezvoltarea tehnologică și pentru redresarea digitală atât de necesară în rândul statelor membre ale UE.
FACTORUL ENERGETIC ȘI PIAȚA INTERNAȚIONALĂ
Factorii energetici și reproiectarea peisajului de aprovizionare sunt, prin urmare, elemente care intră pe deplin în dezbaterea privind dezvoltarea tehnologică și inteligența artificială la nivelul UE. Obiectivul comun nu este cu siguranță acela de a releva statele membre la un rol secundar din punct de vedere tehnologic și digital față de Statele Unite sau China. Uniunea Europeană trebuie, de fapt, să aibă toate caracteristicile pentru a juca un rol de partener și pe picior de egalitate cu celelalte mari puteri comerciale și tehnologice. Pentru a face acest lucru, însă, este necesar să construim infrastructuri și să regândim sursele de aprovizionare fără preconcepții și precondiții ideologice. Pentru a ne asigura că putem trece de la declarații de principiu la fapte, dezbaterea privind Green Deal-ul european sau redresarea digitală a statelor membre nu poate ignora reorganizarea surselor de energie, care nu poate fi legată doar de dorința de a reduce emisiile fără a lua în considerare specificitățile naționale și așteptările corecte ale popoarelor și economiilor din fiecare stat membru. Pentru a face acest lucru, nu se pot aborda crizele și provocările de pe scena internațională doar cu preconcepții ideologice. Ceea ce are nevoie Uniunea Europeană în acest moment este să revină la analizarea problemelor și chestiunilor cu o prospețime reînnoită a perspectivei, cu o minte deschisă. Desigur, după 24 februarie 2022, odată cu invadarea teritoriului ucrainean de către Rusia, diversificarea furnizorilor de energie a devenit o problemă crucială pentru UE. Înlocuirea aprovizionării cu gaz din Rusia a plasat Italia într-un rol central în ceea ce privește aprovizionarea cu energie. Poziția sa geografică în centrul Mării Mediterane pune Italia în poziția de a fi un actor-cheie în reorganizarea furnizorilor de energie pentru Europa. Dar ceea ce trebuie avut în vedere întotdeauna în acest proces – care cu siguranță nu va dura mult – este că așteptările economice și de creștere ale statelor nu pot fi anulate. Aceasta înseamnă că trebuie garantată autonomia membrilor în ceea ce privește decizia privind propriul mix energetic, în conformitate cu planul industrial și de creștere al unei națiuni. Și toate acestea ar trebui să fie dublate de o politică de creștere a investițiilor în cercetare și dezvoltare, care merg mână în mână cu suveranitatea și independența energetică. Dezvoltarea digitală și investițiile în inteligența artificială nu pot fi, în niciun caz, separate de reorganizarea sistemului energetic european.