Subscribe
Problema smogului continuă să reprezinte o amenințare semnificativă la adresa sănătății publice în Europa, cu un număr estimat de 330 000 de decese pe an care pot fi atribuite acestei forme de poluare a aerului.
Ca răspuns la o astfel de urgență sanitară, instituțiile Uniunii Europene au aprobat recent o serie de măsuri menite să reducă drastic nivelul de poluanți atmosferici, cu scopul de a proteja sănătatea cetățenilor și de a promova un mediu mai curat și mai durabil. După negocieri intense la Bruxelles, guvernele celor 27 de state membre și Parlamentul European au ajuns la un acord istoric privind o nouă directivă care stabilește limite mai stricte pentru particulele fine (PM2,5 și PM10) și dioxidul de azot (NO2), poluanți cunoscuți pentru impactul lor negativ asupra sănătății umane. Această directivă, care face parte din pachetul mai amplu „Poluare zero” prezentat de Comisia Europeană în 2022, vizează reducerea drastică a numărului de decese premature cauzate de poluarea aerului, vizând o reducere de 55% până în 2030.
Printre principalele prevederi ale noii directive se numără o reducere semnificativă a valorilor limită anuale pentru particulele fine PM2,5 și pentru dioxidul de azot NO2. În special, valorile limită anuale vor fi reduse la mai mult de jumătate, de la 25 la 10 micrograme pe metru cub pentru PM2,5 și, respectiv, de la 40 la 20 micrograme pe metru cub pentru NO2. Aceasta reprezintă un pas important în direcția protejării sănătății publice și a reducerii riscurilor asociate cu expunerea prelungită la acești poluanți.
În plus, directiva prevede punerea în aplicare a unui număr mai mare de puncte de prelevare a probelor de calitate a aerului în orașe, pentru a monitoriza și evalua cu mai multă precizie nivelurile de poluare a aerului și pentru a lua măsuri corective în timp util. Scopul este de a face mai accesibile publicului informațiile privind calitatea aerului, oferind indicații clare privind simptomele asociate cu vârfurile de smog și potențialele riscuri pentru sănătate. Un alt element cheie al directivei este stabilirea dreptului la despăgubiri pentru cetățenii care suferă daune pentru sănătate din cauza poluării aerului. Aceasta înseamnă că cetățenii vor avea dreptul de a fi despăgubiți în cazul în care guvernele naționale încalcă normele UE privind poluarea atmosferică, asigurând o mai mare responsabilitate și protecție pentru daunele cauzate de poluare.
Cu toate acestea, acordul politic nu omite să introducă anumite flexibilități pentru țările membre, care ar putea solicita o prelungire a termenului de atingere a noilor limite până în 2030, până la un maxim de zece ani. Această posibilitate este condiționată de respectarea unor condiții specifice și ar putea fi acordată numai în cazurile în care atingerea noilor niveluri de poluare necesită modificări substanțiale ale infrastructurii existente, cum ar fi înlocuirea sistemelor de încălzire a locuințelor învechite. În cele din urmă, directiva stabilește că standardele de calitate a aerului vor fi revizuite până în 2030 și, ulterior, cel puțin o dată la cinci ani, asigurând o monitorizare constantă și o revizuire periodică a standardelor pe baza noilor date științifice și a orientărilor Organizației Mondiale a Sănătății. Asistență medicală. Aprobarea acestei noi directive reprezintă un pas important în direcția creării unui mediu mai sănătos și mai durabil în Europa, dar va fi esențial să se asigure o punere în aplicare eficientă și o monitorizare riguroasă pentru a garanta respectarea noilor limite de poluare a aerului și pentru a proteja sănătatea și bunăstarea cetățenilor europeni. Acest lucru poate necesita investiții semnificative în noi tehnologii și infrastructuri, precum și adoptarea unor politici și stimulente specifice pentru a promova tranziția către surse de energie mai puțin poluante și mai durabile. În plus, va fi important să se implice în mod activ societatea civilă, organizațiile de mediu și sectorul privat în procesul de punere în aplicare a noilor reglementări și de adoptare a unor practici mai durabile și mai prietenoase cu mediul. Sensibilizarea și educarea publicului vor fi esențiale pentru a promova un comportament mai ecologic și pentru a contribui la o mai mare conștientizare a riscurilor pentru sănătate asociate cu poluarea aerului.
Apoi, va fi esențial să se promoveze cercetarea și dezvoltarea de soluții inovatoare pentru a reduce emisiile poluante și a îmbunătăți calitatea aerului, inclusiv, de exemplu, dezvoltarea unor tehnologii mai eficiente de control al emisiilor, promovarea mobilității durabile și adoptarea unor practici agricole mai eco-compatibile.În cele din urmă, va fi esențial să se monitorizeze în mod constant eficacitatea noilor norme și să se adapteze, dacă este necesar, pe baza noilor date științifice și a celor mai bune practici disponibile, cu un angajament continuu din partea instituțiilor europene și a guvernelor naționale pentru a asigura protecția sănătății publice și protejarea mediului pentru generațiile viitoare.
Lupta împotriva smogului și a poluării atmosferice necesită un angajament colectiv și coordonat la toate nivelurile, de la Uniunea Europeană la autoritățile locale și la cetățenii individuali. Numai printr-o abordare integrată și bazată pe colaborare putem spera să creăm un mediu mai curat, mai sigur și mai durabil pentru toată lumea.