O moștenire de crize: Ce putea face premierul Giorgia Meloni

Vineri,²¹ octombrie, președintele ECR și liderul Fratelli d’Italia, Giorgia Meloni, a fost desemnată prim-ministru al Italiei de către președintele Mattarella, iar în dimineața următoare a depus jurământul de învestitură împreună cu cabinetul său. Viteza remarcabilă cu care a avansat noul prim-ministru desemnat reflectă provocările actuale cu care se confruntă țara, pe lângă faptul că este un indiciu în plus al determinării neobișnuite de care dă dovadă Giorgia Meloni, care a prezidat Conservatorii și Reformiștii Europeni din 2020.

Într-adevăr, Italia se confruntă cu o criză unică cu trei aspecte, care a fost alimentată în ultimul deceniu de politicile slabe ale membrilor cabinetului aflați în funcție în această perioadă nu foarte scurtă. În consecință, criza economică depășește cu mult pandemia sau impactul prețurilor energiei asupra economiei. Venitul mediu pe cap de locuitor al Italiei în 2021 a fost ușor mai mic decât în 2011, la prețuri constante. Ceea ce este și mai remarcabil este faptul că în 2011 această valoare a fost mai mare decât media UE, în timp ce în 2021 a scăzut sub media UE. Ca urmare, decalajul față de Europa s-a mărit, fapt atestat de o serie de indicatori macroeconomici, fiscali și chiar socio-economici.

Această stagnare îndelungată a fost amplificată de pandemie și, cel mai recent, de criza energetică. În timp ce aceasta din urmă a escaladat în urma agresiunii rusești din Ucraina, criza energetică nu a făcut decât să evidențieze ce poate realiza o politică energetică greșită. Într-adevăr, economia țării include o serie de sectoare cu consum intensiv de energie, însă nevoile energetice ale Italiei au fost satisfăcute prin importuri din străinătate, în principal de gaz din Rusia. Este, de asemenea, remarcabil faptul că, de la escaladarea prețurilor la energie, cu mult înainte de²⁴ februarie, au existat puține eforturi pentru a urmări un mix de surse de energie mai diversificat din punct de vedere structural, nu doar geografic.

Nu în ultimul rând, criza demografică se resimte inexorabil în timp. În 2021, numărul de nou-născuți a stabilit un alt record negativ de când țara s-a unit în 1861. Acest lucru reflectă, cu siguranță, o mai mică considerație pentru gospodăriile familiale și un sprijin redus pentru rolurile multiple pe care femeile le îndeplinesc într-o societate modernă.

Rezultatul final este că cele trei crize interacționează între ele, se consolidează și generează un impact mai mare. Noul cabinet va trebui să gestioneze moștenirea lăsată de această criză pe trei fronturi. În opinia mea, prim-ministrul Giorgia Meloni va trebui să ia în considerare două principii ca bază pentru evaluarea noilor politici economice. În primul rând, fiecare măsură va trebui să stimuleze creșterea: într-adevăr, stimularea creșterii este singurul mijloc de a face datoria publică sustenabilă pe termen lung în contextul forțelor descrise mai sus. Acest lucru nu implică deloc încurajarea risipei fiscale. Într-adevăr, pot fi avute în vedere mai multe măsuri economice de la început în cadrul perimetrului de responsabilitate fiscală. În al doilea rând, cabinetul nu poate aborda criza actuală doar cu măsuri de urgență, în ciuda presiunii tot mai mari în acest sens. Prim-ministrul ar trebui să se asigure că fiecare măsură implică un răspuns structural, nu doar de urgență, la provocările actuale.

Acesta va fi cel mai eficient mod de a lăsa o moștenire importantă Italiei și Europei.

The text was translated by an automatic system