fbpx

O nouă politică de naștere pentru a susține Europa

Comerț și economie - iulie 1, 2024

În viitorul apropiat, scena politică europeană va trebui să se confrunte cu politici de naștere care adesea nu reprezintă adevăratele cerințe ale cetățenilor. Mai ales în fața cifrelor privind rata natalității care sunt din ce în ce mai greu de privit cu speranță.

Conflictul mediatic din cadrul G7

În special în Italia, dar cu rezonanță și în marile ziare europene și internaționale, s-a dezvoltat un caz – complet mediatizat și lipsit de orice fundament – în jurul presupusei impuneri de către prim-ministrul Giorgia Meloni de a elimina cuvântul „avort” din declarația finală a summitului G7. Un caz care a beneficiat de o largă acoperire în presa mainstream, dar care – după cum a declarat și prim-ministrul Meloni – nu a avut o bază reală în negocierile privind textul. De fapt, Meloni însăși a precizat foarte clar că nu există nicio problemă legată de restrângerea drepturilor, ci mai degrabă referința în acest tip de document nu este la probleme individuale, ci la declarații anterioare, cum ar fi declarația de la Hiroshima în acest caz. Un text în care pasajul referitor la necesitatea de a garanta accesul la avort gratuit și sigur era foarte clar. Tot cu această ocazie, prim-ministrul Meloni a declarat că nu dorește în niciun fel să modifice legea 194 (privind avortul), considerând necesară aplicarea acesteia în toate părțile sale. O controversă, prin urmare, montată intenționat, care nu se reflectă în realitatea reuniunilor la nivel înalt. O încăierare prefăcută care are, totuși, meritul de a clarifica modul în care problemele legate de rata natalității – și politicile care o încurajează – trebuie să aibă un loc și o pondere tot mai mare în cadrul dezbaterii europene, în special după rezultatul ultimelor alegeri europene. În acest caz, este imposibil să nu luăm în considerare cererile pe care cetățenii statelor membre le-au adus în atenția instituțiilor europene prin voturile lor.

Cifrele privind rata natalității în Europa

Aceleași date furnizate în martie 2023 de Eurostat privind rata natalității în Europa sunt cele care îngrijorează în mare măsură cancelariile europene și instituțiile UE. De fapt, în 2021, media europeană era de 1,53 nașteri pe femeie. Acest lucru a condus la un total de 4,09 milioane de nașteri în acel an. Deși acest lucru ar putea părea o îmbunătățire în comparație cu 2020, când s-au născut doar 4,07 milioane de noi copii, tendința generală din 2008 este încă în scădere (având în vedere că în acel an s-au născut 4,68 milioane de copii). Situația nu se îmbunătățește dacă ne uităm la Italia, în prezent cu o rată a natalității la un minim istoric. Vorbim despre 1,25 nașteri pe femeie, o cifră depășită doar de Spania, care se situează la 1,19, și Malta, la 1,13. Primele locuri în analiza Eurostat sunt ocupate de Franța, cu 1,84 copii născuți pe femeie, urmată de Republica Cehă (1,83), România (1,81) și Irlanda (1,78).

Politicile privind natalitatea urmează să fie puse în aplicare

Datele, precum și tonul dezbaterii, arată clar că Europa se confruntă cu un moment istoric în care populația crește din ce în ce mai puțin, în timp ce vârsta medie a locuitorilor săi crește an de an. Această contingență a scăderii ratei natalității și a îmbătrânirii populației are mai multe repercusiuni asupra sistemului european. Primul impact uriaș este asupra pieței muncii și asupra sistemului de asistență socială și de pensii. Este suficient să ne gândim, din nou în termeni de ocupare a forței de muncă, la câte zone rurale vor fi condamnate la abandon dacă această tendință nu este puternic inversată în următoarele decenii. Ca să nu mai vorbim de rolul pe care o Europă fără creștere și cu o populație îmbătrânită îl va juca pe scena mondială în pragul marilor provocări internaționale care ne așteaptă.

Din toate aceste motive, este de dorit o Europă a familiilor tinere, o Europă care privește provocarea demografică drept cheia viitorului său. Trebuie să începem să acționăm, începând cu cheltuielile publice pentru rata natalității în sine, care trebuie să fie considerată la fel ca orice altă investiție productivă. Investiții care ar trebui stimulate din ce în ce mai mult și prin bugetul european, cu fonduri legate de politicile de sprijinire a familiei pe care diferitele state membre le vor implementa. Apoi, trebuie să ne propunem să schimbăm paradigma în cadrul comunității, concentrându-ne din ce în ce mai mult pe o cultură „prietenoasă cu copiii”, precum și pe crearea de programe (inclusiv linii de finanțare) destinate femeilor aflate în situații economice fragile care doresc să rămână însărcinate. În cele din urmă, nu putem întoarce spatele tuturor acelor cetățeni europeni care, la o vârstă înaintată, au nevoie de politici de susținere. O serie de măsuri care vizează o schimbare de direcție în ceea ce privește natalitatea și îmbătrânirea populației, pentru a sprijini o schimbare de direcție necesară.