Orientul Mijlociu se află pe un butoi cu pulbere

Pentru prima dată în ultimii doi ani, lumea nu mai privește spre Ucraina, ci spre Orientul Mijlociu. Comparația făcută de unii comentatori între războiul din Israel și atacurile teroriste din septembrie 2001 din SUA este valabilă cel puțin din cauza efectului surpriză și a brutalității care au caracterizat ambele atacuri, care au avut loc la două decenii distanță, dar și pentru că există deja efecte globale vizibile.

În ceea ce privește „cine beneficiază” de pe urma acestui nou război, analiștii sunt unanimi în privința faptului că principalii beneficiari – cel puțin din punct de vedere politic și mediatic – ar fi Rusia și Iranul. Dar când vine vorba de modul în care acest război ne va afecta pe noi, ceilalți, este prea devreme pentru a specula. Dar nu putem să nu remarcăm diferența de reacție între cei doi mari actori politici globali – Uniunea Europeană și SUA. În timp ce reprezentanții UE sunt preocupați mai mult de partea umanitară a problemei, SUA par mai interesate să ofere sprijin militar în zonă. În ambele cazuri, atât pentru statele europene, cât și pentru SUA, promisiunile de sprijin pentru populația palestiniană, în primul caz, și pentru armata israeliană, în cel de-al doilea, se traduc în eforturi financiare, și asta în condițiile în care, de 22 de luni, ambele părți fac eforturi pentru a sprijini – atât militar, cât și umanitar – Ucraina invadată de Rusia. Dar acest sprijin pentru ucraineni ar putea avea de suferit în următoarele luni, cel puțin din cauza întreruperii lanțului de aprovizionare cu arme, cauzată de conflictul din Israel. În al doilea rând, expunerea mediatică intensă de care au beneficiat Ucraina și președintele său Volodimir Zelenski, care nu a avut de suferit nici după redeschiderea recentă a conflictelor din Nagorno Karabah sau Kosovo, ar putea scădea în intensitate odată ce problemele din Orientul Mijlociu vor ajunge în atenția publicului.

„Vorbim de un act de tip 11 septembrie 2001 și un astfel de act este pedepsit de dreptul internațional implicit și tacit prin distrugerea celor care l-au săvârșit”, a comentat, pentru Europa Liberă, directorul Centrului de Reziliență Euroatlantică, Ovidiu Raețchi, secretar de stat în Ministerul român de Externe, efectele războiului din Israel.

„Este un eșec uriaș pentru Israel și un succes uriaș pentru Hamas. Am fost nepregătiți și încă suntem, pentru a rămâne corecți din punct de vedere politic”, a declarat Kobi Michael, un expert al think tank-ului INSS cu sediul la Tel Aviv, citat de AFP.

Rusia și Iranul, beneficiari indirecți ai conflictului dintre Israel și Hamas

Cu o poziție aparent neutră față de părțile implicate în recentul conflict din Orientul Mijlociu, Rusia pare să fie – potrivit comentatorilor – unul dintre principalii beneficiari ai acestuia. Din punct de vedere mediatic, Rusia și Vladimir Putin au tot ce au de câștigat dacă mută atenția de la masacrele din Ucraina și de la eșecul războiului cu Ucraina la un nou conflict. Iar faptul că Kremlinul va exploata această oportunitate este evident din declarațiile recente ale purtătorului de cuvânt Dmitri Peskov și ale președintelui Vladimir Putin însuși, care încearcă deja să împingă această problemă pe agenda internațională.

Prima reacție a „țarului” după atacurile teroriste ale Hamas în Fâșia Gaza a fost că acest război din Israel „arată eșecul politicii americane în Orientul Mijlociu”. În același timp, Kremlinul a anunțat că menține relațiile diplomatice cu ambele părți aflate în război.

„Avem relații istorice de lungă durată cu palestinienii, continuăm să menținem contacte, inclusiv la nivel înalt. Dar, în același timp, avem relații cu Israelul, cu care avem, de asemenea, multe lucruri în comun, în special numărul mare de compatrioți care trăiesc în acest stat”, a declarat purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov.

„Intenționăm să ne continuăm eforturile și să jucăm un rol de asistență în găsirea unei modalități de rezolvare a conflictului”, a adăugat oficialul de la Kremlin.

Ulterior, vorbind la o conferință pe teme energetice la Moscova, Dmitri Peskov a reiterat că președintele turc Tayyip Erdogan (care s-a întâlnit recent cu liderul politic al Hamas, Ismail Hanyia), a criticat trimiterea unui portavion militar american în Marea Mediterană.

„Nu înțeleg de ce SUA aduce un portavion în Mediterana. Nu prea înțeleg care este scopul lor. Vor să bombardeze Libanul sau ce?”, a spus el.

Datorită potențialului mediatic al subiectului, chiar și Ucraina l-a exploatat, după ce surse neoficiale au raportat că Hamas a folosit arme occidentale (atât din UE, cât și din SUA) care au fost trimise armatei ucrainene. Oficialii de la Kiev susțin că aceasta face parte dintr-un plan de dezinformare rusesc, care urmărește să se folosească de atacul comis de teroriștii grupării radicale palestiniene Hamas împotriva Israelului pentru a organiza o provocare majoră împotriva Ucrainei. Potrivit oficialilor de la Kiev, armele, fabricate de SUA și de țări europene, au fost de fapt confiscate de armata rusă în Ucraina și predate teroriștilor cu scopul de a compromite Ucraina.

Al doilea mare beneficiar al conflictului din Israel pare a fi Iranul, un stat care aderă la doctrina distrugerii Israelului și pentru care un proces de pace între el și Arabia Saudită ar fi avut consecințe atât politice, cât și economice. Deși Teheranul a negat în mod oficial orice implicare în atacurile Hamas din 7 octombrie din Israel și deși nu există nicio dovadă contrarie, presa de peste ocean a raportat că Hamas a primit sprijin financiar din partea Iranului în ultimii ani, precum și ajutor tehnic pentru fabricarea de rachete și drone cu sisteme avansate de ghidare și instruire în tactici militare în tabere din afara Palestinei.

Uniunea Europeană: Sprijinul pentru populația palestiniană nu trebuie suspendat

Șeful diplomației europene, Joseph Borrell, a anunțat, după Consiliul miniștrilor de externe reunit în Oman pe tema războiului din Israel, că s-a ajuns la un acord ca sprijinul pentru populația palestiniană să nu fie suspendat, ci mai degrabă sporit. Oficialul european a subliniat că majoritatea covârșitoare a statelor membre UE sprijină această poziție. În aceeași notă, abordând chestiunea umanitară, Borrell a subliniat că Israelul trebuie să respecte dreptul internațional, făcând referire la declarațiile ministrului israelian al apărării potrivit cărora Israelul va întrerupe aprovizionarea cu apă, electricitate și chiar alimente în zonă.

„Israelul are dreptul să se apere, dar acest lucru trebuie făcut în conformitate cu dreptul internațional, cu dreptul umanitar, iar unele decizii sunt contrare dreptului internațional”, a declarat Borrell în Oman.

„Unele dintre acțiuni – și Națiunile Unite au spus deja acest lucru – (cum ar fi) tăierea apei, tăierea energiei electrice, tăierea hranei pentru o masă de civili este contrară dreptului internațional”, a spus Borrell.

O poziție similară a fost exprimată de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, care a declarat că, deși Israelul are dreptul să se apere împotriva atacurilor, el personal se așteaptă ca răspunsul la atacul Hamas să fie proporțional și a subliniat că „trebuie evitată pierderea de vieți civile nevinovate”.

SUA, transferuri urgente de arme către Israel și mișcare strategică: cel mai mare portavion va staționa în estul Mediteranei

Cel mai mare portavion american, USS Gerald R. Ford, va supraveghea securitatea în Orientul Mijlociu și în Marea Mediterană. Acesta, împreună cu cinci crucișătoare și distrugătoare de rachete ghidate aflate deja în Mediterana, va fi direcționat către partea estică a mării, în apropierea Israelului, ca parte a eforturilor SUA de a securiza această țară. În paralel, administrația Biden lucrează în prezent „în mod activ” pentru a satisface cererea Israelului de transferuri urgente de arme către aliatul său militar apropiat, Israel. Dar pentru a satisface simultan nevoile de armament ale Israelului și Ucrainei, oficialii militari americani au cerut recent aprobarea Congresului pentru fonduri suplimentare pentru producția și achiziționarea de muniții.

„Un lucru cu adevărat important în ceea ce privește în special muniția și capacitatea noastră de a sprijini potențial atât israelienii, cât și ucrainenii simultan, este o finanțare suplimentară din partea Congresului pentru a putea să ne extindem producția și apoi să plătim pentru muniția în sine”, a explicat Christine Wormuth presei la un eveniment al armatei, potrivit Reuters.

Israelul, care nu face parte din Alianța Nord-Atlantică, este un cumpărător important de echipamente militare produse de SUA, dar, în același timp, și-a dezvoltat propria producție de arme. O parte din această cantitate este destinată pieței europene, în special Germaniei. În urmă cu câteva luni, Germania și Israelul au semnat un acord de 3,5 miliarde de dolari care permite țării europene să cumpere sistemul avansat de apărare antirachetă Arrow 3, dezvoltat de Israel împreună cu SUA.