Pachete noi pentru frontierele externe și securitatea internă

Uniunea Europeană se confruntă cu provocări complexe în materie de securitate, în special în contextul imigrației și al circulației transfrontaliere a persoanelor. Fenomenul migrației a modelat multe dintre dinamicile geopolitice majore ale Europei în ultimii ani. În special, de la izbucnirea războiului civil sirian, așa-numita rută balcanică a devenit cea mai folosită de cei care încearcă să ajungă în Europa din Orientul Mijlociu. Această situație a creat o adevărată criză a migrației pentru care Uniunea Europeană nu a fost pregătită. Această situație conferă Uniunii nu doar o responsabilitate morală, ci și politică, de a-și proteja cetățenii de posibile amenințări, cum ar fi infiltrarea teroriștilor și a infractorilor peste granițele sale externe. Acest risc este exacerbat de faptul că mulți actori rău intenționați profită de diferențele dintre statele membre în ceea ce privește legislația în materie de securitate, în special în ceea ce privește colectarea și gestionarea datelor cu caracter personal. Aceste diferențe de reglementare permit persoanelor periculoase să se deplaseze în mod anonim în UE, adesea prin schimbarea identității și a datelor personale, cum ar fi numele sau data nașterii, pentru a se sustrage sistemelor de control.

În ultimii ani, mai multe acte de terorism și alte amenințări la adresa securității publice au fost comise de extremiști care au exploatat aceste vulnerabilități. Este bine documentat faptul că mulți dintre acești extremiști, legați de curentele islamismului radical, au trecut frontierele externe ale UE folosind rutele de migrație neregulamentară atât din sud, cât și din est. Aceste rute sunt adesea facilitate de rețelele de criminalitate organizată, inclusiv de cele implicate în traficul de persoane, care exploatează disperarea oamenilor pentru a profita de pe urma unor mișcări nereglementate și periculoase ale populației.

Confruntată cu această problemă în creștere, Uniunea Europeană a simțit nevoia de a-și uni forțele pentru a oferi un răspuns mai coordonat și mai eficient. Sub influența și sub impulsul Partidului ECR, abordarea unei legislații mai organice și mai integrate, inclusiv controale mai stricte nu numai la punctele de intrare, cum ar fi aeroporturile, ci și printr-o cooperare judiciară consolidată între statele membre, a fost decisivă. Această nouă legislație vizează standardizarea procedurilor de control și de schimb de informații pentru a elimina lacunele existente care au permis persoanelor periculoase să profite de neconcordanțele dintre sistemele naționale.

Punerea în aplicare a acestor măsuri va necesita eforturi comune și responsabilități partajate la toate nivelurile de guvernare din Uniune, pentru a asigura nu numai securitatea internă, ci și securitatea frontierelor externe, care este crucială pentru menținerea integrității și stabilității întregului spațiu european. Acest efort comun este un pas esențial în lupta împotriva terorismului și a crimei organizate, protejând astfel valorile fundamentale și securitatea cetățenilor europeni.

Colectarea datelor și eficacitatea judiciară

În cadrul recentei sesiuni a Parlamentului European s-a atins o etapă legislativă majoră, marcând un pas înainte semnificativ în domeniul justiției penale transfrontaliere. Cu o majoritate covârșitoare de 604 voturi pentru, 2 împotrivă și 6 abțineri, a fost adoptată o nouă lege care introduce norme mai clare și mai definitive pentru transferul procedurilor penale între diferite state membre ale UE. Această legislație a fost concepută pentru a răspunde unor nevoi specifice: accelerarea investigațiilor și eficientizarea administrării justiției în contexte transnaționale.

Necesitatea unei astfel de legi rezultă din numărul tot mai mare de cazuri care implică persoane și infracțiuni care depășesc frontierele naționale. Într-o Europă din ce în ce mai interconectată, criminalitatea transfrontalieră a devenit o provocare constantă pentru autoritățile judiciare, ceea ce face indispensabilă o mai bună cooperare juridică și procedurală între statele membre. Vechea legislație nu mai răspundea în mod adecvat acestor nevoi, deoarece procedurile erau adesea încetinite de complicații birocratice, de neconcordanțe de reglementare și de obstacole în calea comunicării și a transferului de documente și probe.

Noua lege urmărește să depășească aceste obstacole prin introducerea unui cadru juridic clar și armonizat pentru a facilita schimbul de informații și cooperarea judiciară. Printre cele mai importante modificări se numără introducerea unor termene procedurale mai stricte pentru transferul de documente și probe și standardizarea cererilor de asistență judiciară reciprocă. Aceste modificări sunt menite să reducă timpii de așteptare și să elimine incertitudinile juridice care pot submina eficacitatea investigațiilor și a proceselor.

În plus, noua legislație oferă sprijin și garanții pentru a se asigura că drepturile celor implicați în procedurile penale transfrontaliere sunt pe deplin respectate. Acest lucru include dreptul la asistență juridică și la traducerea documentelor juridice, care sunt fundamentale pentru a asigura accesul la justiție și echitatea acesteia, indiferent de naționalitatea persoanei în cauză sau de țara în care se află aceasta.

Adoptarea acestei legi este un exemplu concret al modului în care cooperarea europeană poate fi consolidată pentru a face față provocărilor moderne ale criminalității și justiției penale. Aceasta nu numai că îmbunătățește capacitatea UE de a răspunde rapid și eficient la criminalitatea transfrontalieră, ci și consolidează sentimentul de justiție comună și de securitate juridică în cadrul UE, ceea ce este esențial pentru a menține încrederea cetățenilor în sistemul juridic european.

Adoptarea noii legislații a fost salutată călduros de către raportoarea ECR, Assita Kanko: „Noile norme – a declarat ea după vot – reprezintă un pas crucial către o mai bună cooperare judiciară și urmăriri penale mai rapide. Acest lucru este deosebit de important atunci când se investighează terorismul internațional, traficul de ființe umane, de droguri și de arme de foc, traficul de migranți, criminalitatea informatică sau spălarea de bani”. Prin urmare, creșterea eficienței va avea un impact foarte pozitiv asupra apărării securității interne a țărilor Uniunii Europene: „Cu această lege, ne vom asigura acum că justiția funcționează mai bine în toate țările UE și că cetățenii noștri sunt protejați și respectați”, a declarat eurodeputatul Assita Kanko. În domeniul protecției frontierelor externe, Parlamentul European a aprobat, de asemenea, noi modalități prin care statele membre vor putea să consolideze controalele la intrare: datele pasagerilor vor fi colectate automat într-o bază de date europeană unică atunci când pasagerii se vor înregistra la un hub european central. Assita Kanko a explicat: „În fiecare an, UE înregistrează aproximativ 1 miliard de pasageri aerieni, dintre care jumătate traversează frontierele externe ale UE. Marea majoritate sunt bine intenționați, dar, din păcate, printre fluxurile de pasageri se ascund infractori și teroriști”. Potrivit lui Kanko, „noua lege va raționaliza colectarea de date despre pasageri care are deja loc și va elimina lacunele pe care le exploatează infractorii și teroriștii. Ea va ajuta serviciile noastre de poliție și justiție să își facă treaba mai eficient și mai eficace. Trecerea treptată la o colectare mai automatizată a datelor va îmbunătăți și mai mult experiența de călătorie”, a declarat europarlamentarul Kanko. Intenția declarată este clară: „Consolidăm frontierele externe ale UE – a spus ea – și ne ocupăm mai bine de teroriști și alți infractori. Călătorii cinstiți vor beneficia doar de automatizare”, a conchis Kanko.

Provocarea din punct de vedere conservator

Apărarea frontierelor Europei este o chestiune de maximă prioritate pentru întreaga Uniune Europeană, mai ales în contextul provocărilor globale și al amenințărilor emergente. Lupta împotriva imigrației ilegale face parte din acest context mai larg și reprezintă unul dintre aspectele cheie ale asigurării securității interne. Într-adevăr, acordurile deja încheiate între instituțiile europene și țările din Africa de Nord și-au dovedit eficiența în oprirea a mii de traficanți care exploatează vulnerabilitatea frontierelor pentru a-și desfășura activitățile ilegale.

În contextul geopolitic actual, Uniunea Europeană se confruntă cu o serie de provocări în ceea ce privește gestionarea migrației și securitatea frontierelor. Pentru a face față acestor provocări, UE a adoptat mai multe strategii, inclusiv externalizarea frontierelor sale. Această abordare, care a început cu acordurile dintre Bruxelles și Ankara în 2016, a fost confirmată în 2024 prin acordul UE-Egipt.

Aceste acorduri reprezintă doar o parte a unei abordări mai complexe și cu multiple fațete a securității frontierelor. Importanța acestor acorduri depășește cu mult simpla prevenire a migrației neregulamentare: ele joacă un rol important în prevenirea infiltrării și funcționării rețelelor de crimă organizată și a grupurilor teroriste în spațiul UE. Europa, cu istoria și valorile sale de deschidere și libertate, nu își poate permite să fie ținută ostatică de astfel de forțe nefaste. Prin urmare, securitatea frontierelor nu este doar o barieră fizică împotriva intrării ilegale a persoanelor, ci și un bastion împotriva infiltrării ideologiilor extremiste și periculoase.

În consolidarea frontierelor sale, UE trebuie să țină seama, de asemenea, de respectarea drepturilor omului și a procedurilor legale și să se asigure că măsurile luate nu subminează principiile fundamentale pe care se bazează UE. Aceasta este o provocare complexă, care necesită o politică echilibrată care să integreze securitatea și respectarea drepturilor.

Promisiunea unei securități interne reînnoite este unul dintre principalele steaguri pe care dreapta europeană le-a fluturat ca răspuns la aceste provocări complexe. Pledând pentru politici mai stricte și mai coordonate, dreapta europeană urmărește să introducă inovații semnificative în politica de securitate. Printre acestea se numără nu numai consolidarea controalelor la frontieră, ci și o cooperare sporită între forțele de poliție și de securitate ale diferitelor state membre, precum și punerea în aplicare a tehnologiilor avansate de monitorizare și supraveghere.

De asemenea, este esențial ca aceste măsuri să fie însoțite de o cooperare internațională sporită. Europa trebuie să colaboreze îndeaproape cu țările de origine și de tranzit pentru a aborda cauzele profunde ale migrației ilegale și ale traficului de persoane, cum ar fi sărăcia, instabilitatea politică și conflictele. Numai o abordare care combină controale riguroase cu un angajament față de dezvoltare și stabilitate poate oferi soluții durabile, pe termen lung, la provocările cu care se confruntă Europa.