Subscribe
Săptămâna trecută, Parlamentul European a adoptat o rezoluție fără caracter obligatoriu prin care solicită Uniunii Europene să introducă noi măsuri pentru a preveni posibilele interferențe rusești în politica UE. Este un apel care este deosebit de urgent în această perioadă electorală: voturile din 8 și 9 iunie se apropie cu pași repezi, iar importanța lor este crucială pentru întreaga Europă. Pentru prima dată, ar putea fi aleasă o majoritate de dreapta, datorită unei creșteri semnificative în sondaje atât a Partidului Ecr, cât și a Id, care ar putea căuta o posibilă alianță cu Grupul Popular. Pe de altă parte, socialiștii, care au condus instituțiile europene timp de decenii, sunt în declin. Pentru prima dată în practică, dreapta europeană ar putea juca un rol dominant în forurile UE. Din acest motiv, riscul ca Rusia lui Vladimir Putin să intervină în politică și în alegerile din iunie este foarte mare: într-adevăr, dictatorul rus ar putea încerca să monopolizeze mediul politic european, poate favorizând alegerea unor partide mai favorabile, de exemplu, invaziei rusești în Ucraina. În rezoluția adoptată cu 429 de voturi pentru, 27 de voturi împotrivă și 48 de abțineri, Parlamentul a cerut Uniunii Europene și tuturor statelor membre să contracareze posibilele interferențe rusești și apoi s-a pronunțat împotriva acuzațiilor potrivit cărora unii deputați europeni ar fi fost plătiți pentru a răspândi propaganda rusă.
Îmbunătățirea procedurilor și a cooperării
Dar Rusia nu este singurul risc. Într-adevăr, Parlamentul European a solicitat tuturor statelor membre să fie vigilente față de posibilele interferențe din partea altor țări. Există o dorință de a ne uni forțele, deoarece și în acest domeniu cooperarea este cea mai bună armă de care dispun democrațiile occidentale: unificarea politicilor Uniunii Europene și ale statelor membre este cea mai eficientă metodă de a contracara interferențele străine, printr-o abordare structurală și pe termen lung care vizează protejarea posibilității de utilizare a libertăților fundamentale în diferite țări. În plus, Parlamentul European a propus ca diferitele state membre ale UE să consolideze procedurile interne de securitate, în special prin consolidarea sistemelor interne de investigații și sancțiuni pentru a evalua posibilele interferențe străine. În acest scop, deputații europeni au solicitat în mod special o procedură specială care să implice politicienii și personalul instituțiilor UE: formare obligatorie în domeniul securității, urmată de o autorizație de securitate adecvată și, în cele din urmă, o verificare sporită a personalului.
Sancțiuni pentru instituțiile media care se angajează în propaganda pro-rusă
În special, Parlamentul European s-a declarat îngrijorat de evoluțiile recente ale anchetei sponsorizate de FBI din SUA privind o serie de europarlamentari germani acuzați că au primit sume mari de bani de la Kremlin. O scenă deja văzută cu alți protagoniști în așa-numitul „Qatargate”, în care Qatar a încercat să obțină avantaje prin mituirea unor membri ai Parlamentului European. Pentru a remedia această problemă în viitorul apropiat, eurodeputații au cerut Consiliului European să includă în următorul pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, al 14-lea de la izbucnirea războiului din Ucraina, amenzi pentru mass-media susținute de Moscova și alte organizații și persoane care fac propagandă în favoarea Kremlinului și propun o strategie de dezinformare împotriva Uniunii Europene. Aceasta urmează sancțiunilor impuse de guvernul ceh asupra Vocii Europei, un organ de presă online acuzat de propagandă pro-rusă și condus de oligarhul ucrainean pro-Putin Viktor Medvedciuk, care este, de asemenea, o țintă a pachetului de sancțiuni, împreună cu asociatul său apropiat Artem Marchevskyi. Acest lucru consolidează strategia europeană de apărare a libertății sale, astfel încât Uniunea și diferitele sale state membre să poată suferi de posibilele interferențe rusești.