Subscribe
Săptămâna trecută, Parlamentul European a votat pentru aprobarea reformei pieței energiei electrice. Pentru context, Comisia Europeană a prezentat în martie 2023 un pachet de reformă a pieței de energie electrică a UE, motivat de efectele crizei energetice din 2021-2022, cauzată de redresarea economică post-pandemică și de invazia rusă în Ucraina, care a dus la volatilitatea și creșterea prețurilor energiei și a afectat consumatorii și industria europeană. Ca urmare, Comisia a prezentat un pachet care cuprinde o revizuire a mai multor acte legislative esențiale, inclusiv a Regulamentului privind energia electricăb, a Directivei privind energia electrică, a Directivei privind energia din surse regenerabile și a Regulamentului REMIT, cu obiectivul general de a remedia deficiențele de proiectare a pieței europene a energiei electrice, de a face facturile de energie mai puțin dependente de prețurile combustibililor fosili și de a proteja consumatorii și industria de volatilitatea prețurilor energiei electrice. De asemenea, a urmărit să stimuleze accelerarea implementării energiilor regenerabile.
Dosarul legislativ a fost alocat Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) a Parlamentului European, care a votat pentru adoptarea poziției sale în iulie 2023. Ulterior, plenul Parlamentului European a votat pentru adoptarea poziției sale în septembrie 2023. La rândul său, Consiliul UE și-a adoptat „abordarea generală” (mandatul său de negociere, așa cum este cunoscut în jargonul de la Bruxelles) în octombrie 2023. Ulterior, reprezentanți ai Președinției spaniole a Consiliului UE, ai Parlamentului European și ai Comisiei Europene au reușit să înceapă negocierile interinstituționale („triloguri”, cum sunt cunoscute la Bruxelles) pentru a ajunge la un acord asupra unui text comun. Negocierile trilaterale s-au încheiat în decembrie cu un acord, care a făcut acum obiectul aprobării formale de către cei doi colegiuitori.
În acest context, Parlamentul European a votat săptămâna trecută pentru ratificarea acordului la care s-a ajuns în cadrul trilogurilor. Deputații au votat pentru aprobarea textului convenit pentru noul regulament cu 433 de voturi pentru, 140 de voturi împotrivă și 15 abțineri, iar în cazul noii directive, cu 473 de voturi pentru, 80 împotrivă și 27 de abțineri. Următorul pas este ca și Consiliul să ratifice legislația.
Mai jos este prezentat un rezumat al celor mai relevante prevederi ale noii legislații. Potrivit raportorului legislației, eurodeputatul spaniol din partea S&D Nicolás González Casares, reforma „plasează cetățenii în prim-planul conceperii pieței energiei electrice”, într-un mod care „democratizează energia”, „protejează cetățenii”, accelerează „implementarea surselor de energie regenerabilă” și creează o „concepție de piață care răspunde la eșecurile expuse de criza energetică”.
Una dintre principalele modalități prin care reforma pieței energiei electrice abordează aceste probleme și protejează consumatorii de prețurile volatile este aceea de a le oferi o gamă mai largă de contracte, cum ar fi contractele cu preț fix și contractele cu preț dinamic, precum și de a solicita ca, înainte de a le semna, clienții să fie informați cu privire la diferitele opțiuni. Ca un exemplu relevant pentru industrie, legislația prevede facilitarea implementării unor contracte mai stabile pe termen lung între clienți și furnizori, cum ar fi acordurile de achiziție de energie electrică (CAEE), care permit companiilor să își stabilească propria aprovizionare directă cu energie pentru a beneficia de prețuri mai stabile pentru energia din surse regenerabile și din combustibili nefosili.
În plus, legislația stabilește măsuri de încurajare a investițiilor în energie, într-un mod care garantează producătorilor de energie stabilitatea veniturilor, protejând în același timp industria de volatilitatea prețurilor. Una dintre modalitățile prin care legislația urmărește să realizeze acest lucru este utilizarea contractelor pentru diferență (CfD) în ambele sensuri pentru investițiile publice în producția de energie electrică din surse regenerabile și nefolositoare. În cadrul CfD, instituțiile publice ar compensa producătorii de energie în cazul în care prețurile de pe piață scad brusc, dar dacă prețurile cresc excesiv, o parte din venituri ar fi colectate și redistribuite (inclusiv către consumatorii finali sau pentru a finanța scheme de susținere directă a prețurilor sau investiții pentru reducerea costurilor energiei electrice).
În plus, legislația ar conferi Consiliului competența de a declara o criză a prețurilor la energie electrică, pe baza unei propuneri a Comisiei, ceea ce ar permite statelor membre să adopte măsuri temporare pentru a stabili prețurile la energie electrică pentru IMM-uri și pentru consumatorii industriali mari consumatori de energie.
Reforma conține câteva propuneri interesante care vor contribui la stabilizarea facturilor la electricitate și la prevenirea unor vârfuri uriașe în cazul în care Europa va fi lovită vreodată de o nouă criză energetică de amploarea celei din 2021-2022. Cu toate acestea, este mult mai puțin ambițios decât ceea ce mulți au sperat inițial. Într-adevăr, multe voci, precum cea a ministrului spaniol pentru tranziție ecologică (care a fost implicat în mare parte din negocieri în perioada președinției spaniole a Consiliului), au sperat să schimbe așa-numitul „sistem de ordine de merit” și să decupleze prețurile energiei electrice de prețurile combustibililor fosili. Legislația convenită este departe de a fi o revizuire fundamentală, așa cum au solicitat Spania și Franța. În plus, Uniunea Europeană va trebui să continue să depună eforturi pentru a asigura o aprovizionare sigură, durabilă și diversificată cu gaze naturale.