Parlamentul UE este pe cale să devină mai independent, mai integrat și mai responsabil

„Reformele pe care le-am pus în aplicare în ultimele luni sporesc integritatea sistemelor Parlamentului, fac procesul decizional mai transparent și consolidează Parlamentul în ansamblu. Dorim să consolidăm încrederea cetățenilor europeni și să reafirmăm Parlamentul European ca instituție deschisă. Anul viitor ne vom întoarce cu un Parlament mai modern și mai eficient.” Acestea au fost cuvintele președintelui Parlamentului European, Roberta Metsola, cu referire la unele măsuri care au fost lansate la nivel european pentru a proteja integritatea Parlamentului European și a membrilor săi, eliminând lacunele și împiedicând interferențele în activitatea Parlamentului European.

Planul pentru transparentizarea activității europarlamentarilor și pentru combaterea corupției a fost prezentat de președintele europarlamentar Metsola pe 12a Ianuarie 2023. Planul a fost prezentat Conferinței președinților, care este organismul responsabil de organizarea activității Parlamentului European și este alcătuit din președintele Parlamentului și președinții grupurilor politice.

Planul prezentat în luna ianuarie se intitulează „Consolidarea integrității, independenței și responsabilității – primii pași” și cuprinde 14 puncte cheie privind o serie întreagă de măsuri menite să consolideze transparența, responsabilitatea și integritatea activităților deputaților și foștilor deputați europeni. Propunerea acestui plan a apărut mai ales în urma așa-numitului scandal Qatargate, care a pus organismul legislativ european într-o situație de criză în ceea ce privește funcționarea și controlul său.

Măsurile prevăzute în plan reprezintă primii pași, iar perspectiva este de a realiza un cadru mai larg de reforme care să fie implementate pe termen mediu și lung.

Cele 14 puncte prevăd mai multe inovații în cadrul UE și au fost dezvoltate și actualizate în aceste luni lungi.

În primul rând, există o perioadă de suspendare pentru deputații europeni care tocmai și-au încetat mandatul, ceea ce înseamnă că aceștia nu se pot implica în activități de reprezentare a intereselor pentru o perioadă de șase luni. La sfârșitul acestei perioade, foștii europarlamentari se vor putea înscrie în Registrul de transparență.

În plus, pe pagina principală a site-ului PE a fost introdusă o secțiune „integritate”, astfel încât utilizatorii să poată găsi mai multe și mai clare informații despre activitățile fiecărui eurodeputat. În această secțiune, pot fi găsite informații privind: sancțiuni; declarații de cadouri; participarea la evenimente neplătite de PE; declarații de reuniuni programate; informații privind Codul de conduită al membrilor PE privind interesele financiare și conflictele de interese și Comitetul consultativ; informații și un link către Registrul de transparență.

Un alt pilon în procesul de reformă a Parlamentului și a membrilor săi se referă la înregistrarea în Registrul de transparență al instituțiilor UE. Înregistrarea în acest registru a devenit obligatorie pentru reprezentanții grupurilor de interese sau ai societății civile care doresc să participe la audieri și schimburi de opinii în cadrul comisiilor parlamentare. Datorită acestui registru, Parlamentul European va putea afla și verifica organizațiile enumerate în registru și informațiile pe care acestea le raportează, inclusiv în ceea ce privește legăturile lor cu țări terțe și fluxurile de finanțare.

În plus, se va introduce, de asemenea, o obligație pentru toți deputații, asistenții acreditați și personalul acestora de a face publice și ușor accesibile publicului întâlnirile programate cu reprezentanții diplomatici ai țărilor terțe și cu reprezentanții organizațiilor terțe, enumerate în Registrul de transparență, referitoare la un raport sau o rezoluție a Parlamentului European în care deputații sau personalul acestora au un rol activ și o influență imediată asupra elaborării dosarului relevant. Această obligație se aplică întotdeauna, cu excepția unor cazuri specifice identificate.

În ceea ce privește relațiile cu țările terțe, vor fi interzise toate activitățile sau reuniunile grupărilor neoficiale de deputați care ar putea crea confuzie cu activitățile oficiale ale Parlamentului European, cum ar fi, în special, „grupurile de prietenie” cu țările terțe în care alte organisme ale Parlamentului acționează deja ca interlocutori. Țările terțe ar trebui să interacționeze cu Parlamentul prin intermediul Comisiei pentru afaceri externe, al delegațiilor oficiale existente ale Parlamentului sau al altor comisii parlamentare.

Există, de asemenea, măsuri privind modalitățile de acces la Parlamentul European. Mai exact, trebuie creat un nou registru de intrare. Astfel, toate persoanele cu vârsta de peste 18 ani care intră în clădirile Parlamentului European, inclusiv reprezentanții țărilor terțe, trebuie să furnizeze informații care să indice data, ora și scopul vizitei, atunci când intră în clădirile Parlamentului European. Această obligație nu se aplică tuturor celor care au un regim diferit de acces la Parlament. În plus, oaspeții care poartă ecusoane de vizită trebuie să fie întotdeauna însoțiți de persoana responsabilă pentru accesul lor în incinta Parlamentului European.

De asemenea, în acest context, se elimină legitimațiile de acces permanent, care până acum erau acordate foștilor europarlamentari și foștilor asistenți sau angajați. Astfel, aceste ecusoane permanente sunt înlocuite de o legitimație de acces zilnică specifică. În plus, foștii deputați europeni și foștii asistenți sau membri ai personalului nu vor mai avea dreptul de a permite accesul altcuiva.

În ceea ce privește problema conflictului de interese, fiecare deputat nu trebuie să se afle într-o astfel de situație și trebuie să ia toate măsurile necesare pentru a rezolva acest conflict. Raportorii și raportorii alternativi vor trebui să facă o declarație privind potențialele conflicte de interese. În plus, se vor efectua verificări pentru a se asigura că asistenții și personalul parlamentar nu joacă nici un rol de conducere în organizații care au legături cu țări terțe sau care sunt active în activități de lobby.

n ceea ce privește interesele financiare, s-a propus creșterea și clarificarea nivelului de detaliere necesar în declarația de interese financiare a deputaților, prin includerea mai multor informații privind activitățile secundare și activitățile externe ale deputaților și prin prevederea unor verificări pentru a se asigura că normele sunt aplicate corect. Deputații europeni sunt obligați să depună o declarație detaliată a intereselor lor financiare la președintele PE până la sfârșitul primei perioade de sesiune de după alegerile europene sau, în timpul legislaturii, în termen de 30 de zile de la începerea mandatului lor în PE.

Pentru a reforma parlamentul, este necesar să ne concentrăm și asupra formării. Astfel, s-a decis ca toți deputații europeni să urmeze periodic cursuri de formare în ceea ce privește dispozițiile referitoare la integritatea și independența lor. O formare oferită chiar de Parlamentul European. În același timp, toți asistenții parlamentari acreditați și funcționarii PE vor trebui să beneficieze de o formare ad-hoc.

Rolul Comitetului consultativ privind Codul de conduită va fi consolidat, iar criteriile de depunere a propunerilor de rezoluții ale PE privind chestiuni urgente referitoare la încălcarea drepturilor omului, a democrației și a statului de drept vor fi înăsprite, pentru a evita influențele externe nejustificate.

Pe de altă parte, va fi consolidată cooperarea dintre PE și autoritățile judiciare și polițienești naționale ale statelor membre. Acest lucru este menit să garanteze că Europa este capabilă să ofere răspunsuri mai rapide și mai eficiente la orice investigație privind presupuse activități infracționale ale deputaților sau ale personalului PE.

În cele din urmă, sunt planificate inițiative de consolidare a cooperării în vederea combaterii corupției. Din acest motiv, lista activităților sancționabile ale deputaților europeni din codul de conduită va fi revizuită.

Toate aceste măsuri au ca scop modernizarea modului de funcționare a Parlamentului European, mai ales după evenimentele care l-au cuprins în urmă cu câteva luni. Principiile pe care se bazează toate aceste propuneri sunt cele ale transparenței, securității și responsabilității. Obiectivele principale, la care va trebui să se lucreze în mod necesar și în viitor, sunt de a face din Parlamentul UE o instituție credibilă, capabilă să dezvolte și să difuzeze o cultură de securitate mai solidă, capabilă să contracareze orice încercare de interferență străină, protejând în același timp interesele cetățenilor, ale statelor membre și ale întregii Uniuni Europene.

The text was translated by an automatic system