Ziua Inaugurării din 20 ianuarie 2025 a fost o întâlnire foarte importantă pentru conservatori și pentru cei mai importanți exponenți internaționali ai partidelor și mișcărilor de dreapta. De fapt, ziua inaugurării noului președinte al SUA, Donald Trump, a atras mai multe personalități ale dreptei și ale lumii conservatoare, lăsând pe margine alți lideri și instituții internaționale mai puțin apropiate de magnat și de echipa sa. PERSOANELE PREZENTE
Important în această conjunctură, pentru liderii prezenți, a fost să transmită un mesaj de apropiere absolută față de cel de-al 47-lea președinte al Statelor Unite. Printre aceștia s-a numărat președintele Argentinei, Javier Milei: a fost ideea sa de a înființa o „internațională a conservatorilor” – așa cum au amintit diverse organe de presă în ultimele zile – poate sub impulsul președinției Trump. Absolut notabilă a fost prezența premierului italian Giorgia Meloni, singurul lider european prezent în SUA. Imediat după ceremonie, premierul italian a difuzat o înregistrare video (preluată imediat de toate mass-media americane) în care a explicat semnificația prezenței sale. Meloni a vorbit despre Italia și relația sa strânsă cu Statele Unite, precum și despre dorința de a consolida această legătură într-un moment atât de special la nivel internațional. Privirea lui Meloni se îndreaptă cu siguranță către piața mondială, dar și către războiul de la porțile Europei și negocierile de pace dintre Rusia și Ucraina, care ar putea lua amploare odată cu al doilea mandat al magnatului. Deși premierul italian a fost singurul lider european prezent la ceremonie, nu au lipsit reprezentanții partidelor conservatoare și de dreapta de pe bătrânul continent. Printre aceștia s-au numărat liderul Partidului Reformator, Nigel Farage și copreședintele Afd, Tino Chrupalla, precum și spaniolul de la Vox, Santiago Abascal. Absent – deși pe lista invitaților – a fost premierul ungar Viktor Orbán. Totuși, reprezentanta Ungariei a fost eurodeputata Kinga Gál. Delegația conservatorilor europeni a fost, de asemenea, bine reprezentată. De fapt, ECR a fost reprezentat – pe lângă președintele demisionar Meloni – de președintele Mateusz Morawiecki, liderul AUR George Simion, franțuzoaica Marion Maréchal și, din nou pentru Italia, de Antonio Giordano și Carlo Fidanza. EUROPA, MAREA ABSENTĂ
Absența liderilor marilor țări europene nu a trecut cu siguranță neobservată. Premierul Meloni se configurează tot mai mult ca interlocutor al lui Trump și al administrației sale în Europa. Un rol deloc neglijabil (și, mai ales, deloc ușor) dacă ne gândim la unul dintre subiectele menționate de magnat în discursul său, cel mai urmărit de cancelariile europene. Vorbim, desigur, despre dorința de a impune tarife pentru comerțul cu țările străine (anunțul a sosit deja cu tarife de 25% pentru Mexic și Canada începând cu 1 februarie). Un subiect drag inimii lui Meloni, nu numai datorită rolului său pe scena europeană, ci mai ales pentru că Italia însăși ar fi puternic afectată de o astfel de măsură, având în vedere legăturile sale comerciale strânse cu SUA. Din punctul de vedere al instituțiilor europene, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a vorbit despre dorința de a menține o abordare „pragmatică” față de SUA. Ea a adăugat că nu există economii mai integrate decât cea americană și cea europeană.
PROBLEMELE ȘI SCENARIUL
În afară de declarațiile privind imigrația sau controlul Canalului Panama și al Golfului Mexic, ceea ce va cântări în următoarele luni va fi modul în care noua administrație americană va gestiona stabilizarea conflictului din Gaza, inițiată de fostul președinte Biden. Dar, de asemenea, cât de mult se poate face pentru a pune capăt ostilităților din Ucraina. Într-adevăr, printre marii absenți de la ceremonie nu poate fi uitat președintele ucrainean Zelenski, care doar l-a felicitat pe magnat prin intermediul rețelelor sociale. Deși nu a menționat niciodată Ucraina în discursul său, problema rămâne în centrul intereselor SUA. Nu în ultimul rând pentru că Trump declarase că ar putea rezolva problema în 24 de ore. O declarație care a fost deja retrogradată în ultimele săptămâni, dar pe care Trump a dorit să o reamintească afirmând că dorește să se întâlnească cu Putin cât mai curând posibil. Din punctul de vedere al Uniunii Europene, președintele von der Leyen a declarat că teritoriul Ucrainei trebuie să rămână suveran și că națiunea trebuie să decidă asupra propriului său viitor. Aceasta este o problemă centrală care se va afla pe agenda cancelariilor europene în lunile următoare, în special în legătură cu măsurile pe care noul președinte al SUA intenționează să le ia în vederea soluționării conflictului.