Echilibrul Peninsulei Arabe în mâinile piraților. Houthis și ponderea Yemenului în geopolitică.
În timp ce situația internațională este incandescentă, ca să spunem așa, sunt unii care continuă să facă cereri grele, punând cu adevărat în pericol stabilitatea echilibrului global. Fronturile deja deschise sunt cele bine cunoscute: invazia rusă în Ucraina, operațiunea israeliană în Gaza ca reacție la atacurile Hamas din 7 octombrie și tensiunea tot mai puternică (exacerbată de rezultatele electorale) dintre China și Taiwan.
Cu toate acestea, există o situație care trece adesea neobservată și care, în schimb, este crucială. Yemenul se confruntă de ani de zile cu o situație de instabilitate care riscă acum să devină nesustenabilă. De fapt, o parte a țării a fost controlată de guvernul regulat – și sprijinit de Statele Unite și Uniunea Europeană – înainte de Hadi, iar din 2022 este guvernată de Rashad al-Alimi în calitate de președinte al Consiliului de administrație prezidențial; cealaltă parte este în mâinile grupului rebel Houthi, condus astăzi de Mahdi al-Mashat.
Activitatea de gherilă a Houthis a început în 2004: cu câțiva ani mai devreme, gruparea, care își trage numele de la familia fondatorului Muhammad al-Huthi, crease mai multe cluburi școlare redenumite „Tineretul credincios”, cu scopul de a întări sentimentul șiit într-o țară guvernată de slaba majoritate sunnită (53%). Situația s-a înrăutățit odată cu intervenția militară americană în Irak: în acel moment, antiamericanismul și antiisraelismul au devenit teme recurente, ducând la revolte armate împotriva guvernului obișnuit.
Din 2015, Houthis guvernează capitala țării, San’a, punând în criză gestionarea țării. Yemenul este un stat foarte delicat, având în vedere poziția sa geografică: în primul rând, este imposibil să nu te apropii de coasta yemenită pentru a trece de-a lungul Canalului Suez, în al doilea rând, Yemenul se învecinează cu Arabia Saudită, care a intervenit de multe ori în mod voluntar din punct de vedere militar doar pentru a reprima revoltele, precum și pentru a consolida frontiera și a evita infiltrarea teroriștilor.
Poziția maritimă i-a pus pe Houthis în situația de a deveni adevărați pirați, care profită de navele cel mai prost echipate pentru a le jefui și a strânge fonduri suplimentare pentru a susține războiul civil. Din 7 octombrie, susținând Hamas, ei au intensificat această activitate de piraterie, punând în criză statele occidentale, dar și mai multe țări arabe, în primul rând Egiptul și Iranul.
De asemenea, recent au fost trase rachete asupra unor nave care se îndreptau spre Iran, primul atac asupra națiunii considerate finanțatorul lor. A fost probabil un atac indistinct, însă întărirea houthis nu este o veste bună.
Ansar Allah, adjunctul șefului Autorității Media, a amenințat mai multe state, inclusiv Italia, afirmând că participarea la Aspides – misiunea Uniunii Europene de apărare a Israelului în apele Mării Roșii – înseamnă o confruntare directă cu Yemenul.
Realitatea este că Yemenul în sine nu reprezintă un pericol nici pentru Italia, nici pentru Occident și nici măcar pentru Israel, care, în mod paradoxal, găsește în ele o problemă internațională suplimentară care distrage însă atenția lumii arabe de la situația palestiniană. Ceea ce este îngrijorător, însă, este dacă amenințările houthi devin sensibile pentru Arabia Saudită și Oman.
Cele două state, de fapt, sunt încă strâns legate de Statele Unite și au menținut în mai multe rânduri echilibrul în Peninsula Arabică și în delicatul scenariu din Orientul Mijlociu. Dacă saudiții au și ei legături speciale cu BRICS, Omanul reprezintă în schimb una dintre cele mai speciale țări: este singura cu o majoritate care nu este nici sunnită, nici șiită, ci ibadită (o „a treia cale islamică” care repudiază violența în orice mod). și nu a fost înregistrat niciun caz de violență din cauza apostaziei, ceea ce este foarte rar în lumea islamică.
Până în prezent, granița dintre Yemen și Oman nu a cunoscut niciodată momente de criză, inclusiv pentru că partea sunnită se învecinează cu Oman și, prin urmare, este controlată direct de forțele prooccidentale. O prăbușire a țării și preluarea puterii de către Houthis ar face din Peninsula Arabică un adevărat butoi cu pulbere.