Politica economică și ocuparea forței de muncă

Politica economică și ocuparea forței de muncă sunt reglementate de Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Parlamentul European și Consiliul pot adopta un regulament de stabilire a unei proceduri prin care Consiliul și Comisia să analizeze politica economică a statelor membre (articolul 121); pe de altă parte, Consiliul European, Consiliul, Comisia Europeană, Parlamentul European, Comitetul Economic și Social, Comitetul Regiunilor și un comitet intern pentru ocuparea forței de muncă din cadrul Consiliului colaborează pentru a stabili orientări anuale pe care statele membre să le ia în considerare în politicile lor de ocupare a forței de muncă (articolul 148). La 29 aprilie 2024, Parlamentul European și Consiliul au adoptat un nou regulament pentru a asigura coordonarea eficientă a politicilor economice și supravegherea bugetară multilaterală, și anume procedura prin care Consiliul și Comisia analizează politica economică a statelor membre, astfel cum prevede Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Această procedură, cunoscută în mod obișnuit și juridic sub denumirea de „semestrul european”, urmărește să asigure o convergență susținută a performanțelor sociale ale statelor membre. În special, aceasta presupune formularea și punerea în aplicare a orientărilor privind ocuparea forței de muncă pentru statele membre, inclusiv a principiilor Pilonului european al drepturilor sociale, precum și a recomandărilor specifice fiecărei țări. Pentru o astfel de formulare și punere în aplicare, regulamentul face trimitere la un tablou de bord social și la identificarea riscurilor la adresa convergenței sociale. Consiliul realizează un raport anual privind progresele înregistrate în ceea ce privește situația socioeconomică a statelor membre și adresează recomandări acestora. Pilonul european al drepturilor sociale, proclamat de cele trei instituții ale UE (Parlamentul, Consiliul și Comisia) la 16 noiembrie 2017, exprimă principii și drepturi pentru funcționarea pieței muncii și a sistemelor de protecție socială în Uniunea Europeană. Acesta reafirmă unele dintre drepturile deja prezente în acquis-ul Uniunii, dar adaugă, de asemenea, noi principii care abordează provocările care derivă din evoluțiile societale, tehnologice și economice. Înainte de a putea fi considerate obligatorii din punct de vedere juridic la nivelul UE, acestea trebuie să fie incluse în legislația secundară. Prin procedura Semestrului european, acestea au fost într-adevăr incluse, dar nu în mod clar obligatorii, deoarece rezultatul procedurii de coordonare este emiterea de orientări și recomandări, prin definiție neobligatorii (soft law). Pentru a pune în aplicare principiile proclamate în Pilonul european al drepturilor sociale, Comisia Europeană a propus, la 4 martie 2021, un plan de acțiune cu trei obiective principale, care trebuie atinse până în 2030: 78 % din populația cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani ar trebui să aibă un loc de muncă; 60 % din toți adulții ar trebui să participe la cursuri de formare în fiecare an; și ar trebui să existe o reducere cu cel puțin 15 milioane a numărului de persoane expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială.

Tabloul de bord social prezintă în continuare șaptesprezece măsuri ca concretizare a convergenței sociale: participarea adulților la învățare în ultimele 12 luni; ponderea persoanelor care părăsesc timpuriu sistemul de educație și formare; nivelul de competențe digitale ale indivizilor; rata tinerilor care nu sunt încadrați în sistemul de educație, ocupare a forței de muncă sau formare; așa-numitul decalaj de ocupare a forței de muncă între femei și bărbați; raportul dintre chintilele de venit; rata de ocupare a forței de muncă; rata șomajului; rata șomajului de lungă durată; creșterea venitului brut disponibil pe cap de locuitor al gospodăriilor; rata de risc de sărăcie sau de excluziune socială (AROPE); rata de risc de sărăcie sau de excluziune pentru copii; impactul transferurilor sociale (altele decât pensiile) asupra reducerii sărăciei; deficitul de ocupare a forței de muncă în cazul persoanelor cu handicap; supraîncărcarea costurilor locuințelor; copiii cu vârsta mai mică de 3 ani care beneficiază de îngrijire formală a copiilor și nevoia nesatisfăcută de îngrijire medicală raportată. În consecință, statele membre trebuie să ia în considerare aceste orientări și recomandări privind ocuparea forței de muncă, inclusiv tabloul de bord social și riscurile la adresa convergenței sociale, atunci când iau principalele decizii în domeniul politicii sociale și de ocupare a forței de muncă. Parlamentului European i se acordă participarea la procedura semestrului european. De asemenea, sunt implicate parlamentele statelor membre, precum și sindicatele și reprezentanții angajatorilor. Sursa imaginii: Roxana Mînzatu