Politica europeană de apărare: Perspective și provocări

Când vorbim despre apărare în Uniunea Europeană, despre ce vorbim cu adevărat?

Din punct de vedere juridic, Uniunea Europeană are o Politică externă și de securitate comună (cunoscută mai bine sub numele de PESC). PESC este unul dintre așa-numiții trei piloni ai UE. A fost înființată în 1993 și are ca scop specific menținerea păcii, consolidarea securității internaționale, promovarea cooperării internaționale, precum și dezvoltarea și consolidarea democrației, a statului de drept și a respectului pentru drepturile omului și libertățile fundamentale.

Cu toate că, odată cu PESC, sectorul apărării a înregistrat progrese de-a lungul timpului. Dar până în prezent, Uniunea Europeană nu are o armată comună europeană, astfel încât politica de apărare este gestionată în mare parte de fiecare stat membru la nivel național, chiar dacă colaborează între ele.

Și, în această privință, probabil, odată cu schimbarea geopolitică majoră care a avut loc de la agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei, Uniunea Europeană s-a aflat, în anumite momente istorice, în situația de a se strădui să aducă ajutorul necesar poporului ucrainean.

De-a lungul timpului, nu numai cetățenii, ci și, mai ales, instituțiile și liderii politici europeni au devenit conștienți de faptul că problematica apărării și securității nu poate fi abordată doar la nivel național și separat, ci că este nevoie de o abordare comună și comună.

Pentru instituțiile europene, în special pentru Parlamentul European și Comisia Europeană, îmbunătățirea cooperării în domeniul apărării este o prioritate care trebuie urmărită cu orice preț.

O prioritate care trebuie urmărită prin respectarea a ceea ce este consacrat în Tratatul de la Lisabona la articolul 42, inclusiv participarea la NATO și principiul neutralității.

În mod special, Parlamentul European a sprijinit întotdeauna cooperarea, creșterea investițiilor și partajarea resurselor pentru a promova sinergiile la nivelul UE în vederea asigurării unei mai bune protecții pentru cetățenii europeni.

În ultimii șapte ani (începând cu 2016), au fost puse în aplicare numeroase inițiative concrete cu scopul de a sprijini o mai bună cooperare și de a consolida capacitatea de apărare a Europei.

Inițiative care, printre altele, au fost bine primite și de public. De fapt, conform ultimelor date disponibile, care datează din 2022, publicate de Eurobarometru, procentul cetățenilor europeni care s-au declarat în favoarea unei politici comune de apărare și securitate a fost de 81% din populația Europei. În plus, 93% dintre respondenți au declarat că sunt de acord că este important să acționăm împreună pentru a apăra teritoriul UE. În cele din urmă, 85% dintre europeni au răspuns pozitiv în ceea ce privește necesitatea de a consolida cooperarea în domeniul apărării la nivelul UE.

Aceste inițiative au fost puse în practică cu scopul nu numai de a furniza mai multe resurse, ci și de a stimula o mai mare eficiență și de a facilita cooperarea prin implicarea în dezvoltarea de noi capacități.

Printre cele mai structurate și mai performante inițiative se numără Cooperarea Structurată Permanentă (așa-numita PESCO), lansată în decembrie 2017. În prezent, există numeroase proiecte de colaborare care se încadrează în acest domeniu, inclusiv, de exemplu, cu angajamente obligatorii, printre care se numără un comandament medical european, un sistem de supraveghere maritimă, asistență reciprocă în domeniul securității cibernetice, echipe de reacție rapidă și o școală comună de informații a UE.

De asemenea, este interesant cadrul atât de cunoscut al FED, care înseamnă Fondul European de Apărare, deschis în iunie 2017 și care a fost primul fond european utilizat pentru a cofinanța cooperarea în domeniul apărării. Acest fond, la 29 aprilie 2021, a fost finanțat, la cererea membrilor Parlamentului European, cu 7,9 miliarde de euro din bugetul pe termen lung al Uniunii (2021-2027).

În plus, pentru a-și pune în aplicare apărarea, UE și-a consolidat, de asemenea, cooperarea cu NATO. Proiectele din acest domeniu au legătură, de exemplu, cu securitatea cibernetică, exercițiile comune și combaterea terorismului. În plus, există, de asemenea, un plan pentru a facilita mobilitatea militară în Europa, astfel încât să fie mai ușor de reacționat și de intervenit mai rapid și mai ușor în zonele de criză, atât din punct de vedere al personalului, cât și al echipamentelor.

În ceea ce privește misiunile, și acestea au devenit mai eficiente. Și, din nou, din iunie 2017, cu o nouă structură de comandă și control, gestionarea crizelor a fost îmbunătățită.

Pentru ca acțiunile de apărare să producă rezultate concrete și tangibile, este evident că trebuie investite resurse. Iar resursele, în special în ceea ce privește apărarea, trebuie să fie substanțiale, atât din punct de vedere economic, cât și în ceea ce privește oamenii și strategia. Potrivit datelor Agenției Europene de Apărare, care datează din 8 decembrie 2022, cheltuielile maxime alocate de Uniunea Europeană pentru apărare sunt în 2021, cu un total de 214 miliarde de euro. Această cifră este cu 6 % mai mare decât cea pentru anul 2020. De asemenea, conform ultimelor date publicate, cheltuielile pentru apărare au crescut cu aproximativ 16%, investițiile fiind legate de echipamente de apărare și de cercetare și dezvoltare.

În 2023, politica europeană de apărare s-a accelerat dramatic și a cunoscut o nouă abordare odată cu începerea războiului dintre Rusia și Ucraina în februarie 2022. Războiul a făcut ca Uniunea Europeană să conștientizeze necesitatea de a-și consolida prezența internațională, inclusiv și mai ales în ceea ce privește apărarea. Dar nu numai atât. pentru că o altă slăbiciune care a fost descoperită odată cu începerea ostilităților pe teritoriul ucrainean a fost nevoia de a accelera și de a îmbunătăți producția de arme.

În acest sens, la 13 iulie anul trecut, membrii Parlamentului European au aprobat o finanțare de 500 de milioane de euro destinată creșterii producției de muniții și rachete, exact în scopul de a ajuta Ucraina prin creșterea livrărilor către această țară și, în același timp, prin sprijinirea statelor membre individuale pentru refacerea stocurilor (este vorba despre așa-numitul ASAP, sau Act in Support of Ammunition Production).

Instituțiile europene lucrează, de asemenea, pentru a consolida așa-numitul EDIRPA, sau Actul privind industria europeană de apărare prin intermediul Legii privind achizițiile publice comune, astfel încât să poată contribui la acoperirea celor mai urgente și critice lacune. Acest lucru va face mai ușor pentru țările europene să avanseze și să achiziționeze în comun produse de apărare, cum ar fi sisteme de armament, muniții și echipamente medicale. În plus, EDIRPA urmărește să consolideze baza industrială și tehnologică de apărare europeană și să promoveze cooperarea în domeniul achizițiilor publice în domeniul apărării.

În cele din urmă, la doar câteva luni, în iunie 2023, Parlamentul și Consiliul UE au aprobat un acord privind noi măsuri de stimulare a țărilor membre pentru a achiziționa în comun produse de apărare și pentru a sprijini industria de apărare a UE. Prin acest nou instrument, un buget de 300 de milioane de euro va fi disponibil până în 2025.

Având în vedere tabloul general menționat mai sus cu privire la politica de apărare în Uniunea Europeană, pare destul de clar cât de mult progres s-a făcut de la stabilirea acestei politici, așa cum este descrisă în tratate. Cu toate acestea, este de asemenea evident cum, până la izbucnirea dramatică a războiului din Ucraina, Uniunea Europeană a ținut în plan secundar investițiile în acest domeniu.

Chiar și astăzi, lipsa unei armate comune pe anumite fronturi poate fi considerată un neajuns, datorită faptului că statele membre sunt adesea incapabile, pe cont propriu, să coopereze și să producă o politică externă care să fie cu adevărat compatibilă și potrivită pentru cooperarea cu alte părți.

În ciuda diferitelor viziuni pe care le poate avea cineva asupra acestei chestiuni controversate, care este crearea unei armate europene comune, trebuie totuși amintit cum investiția într-o politică de apărare europeană comună, ferm împărtășită și susținută de fiecare stat membru, este esențială pentru a face față chiar și celor mai acute crize și pentru a face ca Uniunea Europeană însăși să fie sigură atât pe plan intern, cât și pe plan extern.