Polonia va conduce Consiliul UE

1 ianuarie 2025 marchează începutul președinției poloneze a Consiliului Uniunii Europene.

Varșovia, care ia locul Ungariei, își va asuma acest rol pentru a doua oară în istoria sa, după președinția sa din 2011. Semestrul polonez are loc într-un context de provocări politice și economice globale, cu priorități clar definite și un accent cheie pe securitate. Agenda Poloniei este structurată în jurul unui cuvânt-cheie: securitatea. Acest concept este abordat în șapte dimensiuni-cheie: securitate externă, securitate internă, cibernetică, energetică, economică, alimentară și de sănătate. Polonia se numără printre țările UE care investesc cel mai mult în apărare, alocând 4,7 % din PIB acestui sector în 2025. Unul dintre principalele obiective ale Varșoviei va fi consolidarea relațiilor transatlantice. Cooperarea cu țările NATO și cu partenerii din afara UE, precum Statele Unite, Regatul Unit și Coreea de Sud, va fi în centrul agendei. Această sarcină este și mai importantă odată cu sosirea noii administrații Trump, care necesită un echilibru între menținerea bunelor relații cu Washingtonul și gestionarea potențialelor diferențe. Deși Polonia este pregătită să joace rolul de „honest broker” asociat în mod tradițional cu președinția rotativă, unele probleme interne ar putea influența acțiunea sa. Alegerile prezidențiale programate pentru mai 2025 pot distrage atenția guvernului de la sarcinile UE. Cu toate acestea, exemplele din trecut arată că această concurență poate fi gestionată eficient. Pe plan internațional, extinderea UE reprezintă o provocare semnificativă. Polonia este un susținător major al Ucrainei, însă sectorul agricol polonez, influent din punct de vedere electoral, se opune suspendării tarifelor la importurile ucrainene. Varșovia va trebui să găsească un echilibru între sprijinul strategic pentru Kiev și presiunea internă de a proteja interesele economice naționale. În ceea ce privește energia, Polonia se confruntă cu o tranziție complexă. Dependentă din punct de vedere istoric de cărbune, țara nu s-a remarcat ca un susținător al acordului verde european. În timpul președinției, Polonia ar putea încerca să reorienteze discuția asupra securității energetice mai degrabă decât asupra durabilității climatice. Presiunea migrației la frontiera estică a UE, alimentată de atacurile hibride din Belarus și Rusia, este un alt aspect relevant. Polonia propune introducerea „scutului estic” (Tarcza Wschód), un sistem care combină barierele fizice și tehnologiile de supraveghere pentru consolidarea frontierelor. Această inițiativă a primit deja sprijin din partea membrilor NATO, inclusiv din partea statelor baltice. Semestrul polonez coincide cu primele 100 de zile ale noii Comisii Europene, condusă de Ursula von der Leyen. Președinția va fi responsabilă de inițierea discuțiilor privind o serie de acte legislative semnificative care vor fi examinate de Parlamentul European și de Consiliu. Relațiile dintre Varșovia și Bruxelles, care s-au îmbunătățit după semestrul maghiar, sunt facilitate de cooperarea dintre prim-ministrul polonez Donald Tusk și președinta von der Leyen. Acest climat de cooperare oferă posibilitatea de a avansa în dosare complexe și de a găsi compromisuri în beneficiul întregii Uniuni. Polonia este bine pregătită pentru președinția Consiliului UE, având peste o sută de diplomați instruiți cu privire la procedurile UE. Cu toate acestea, succesul președinției nu depinde numai de Varșovia.

După cum subliniază Cordelia Buchanan Ponchzek de la Institutul finlandez de afaceri internaționale, și alte state membre trebuie să fie pregătite să colaboreze într-o perioadă deosebit de tumultoasă. Cu o agendă de securitate puternică și o conducere hotărâtă, Polonia are posibilitatea de a avea un impact de durată în timpul mandatului său la conducerea Consiliului UE. Cu toate acestea, mediul politic intern și extern necesită echilibru și pragmatism pentru a aborda provocări complexe, promovând în același timp unitatea și cooperarea în cadrul Uniunii. Președinția poloneză se prezintă ca un test pentru viitorul UE, în care securitatea, stabilitatea și inovarea vor fi pilonii-cheie pentru abordarea incertitudinilor globale și consolidarea rolului Europei în lume.

Alessandro Fiorentino