Președinții grupurilor parlamentare solicită Comisiei și Consiliului European să sancționeze Ungaria

Premierul ungar Viktor Orban a agitat din nou organismele de conducere ale Uniunii Europene cu discursul său despre „amestecul de rase”. Premierul ungar nu a lipsit de la ediția din acest an a universității de vară organizată, după o pauză de doi ani din cauza pandemiei de coronavirus, de liderii comunității maghiare din România la Băile Tușnad și, așa cum a obișnuit deja opinia publică românească și internațională, a transmis un nou mesaj către Europa.

După ce în 2014 a anunțat de la tribuna aceluiași eveniment că vrea să construiască un stat iliberal bazat pe fundamente naționale, după modelul Rusiei și Chinei, la cea de-a 31-a ediție a aceluiași eveniment, politicianul maghiar a vorbit despre cum ar vrea – sau mai bine zis cum nu ar trebui să fie societatea maghiară, și anume să nu se amestece cu alte rase.

Discursul lui Viktor Orban a făcut înconjurul presei internaționale și a provocat reacții puternice din partea forurilor europene, a politicienilor români și a liderilor comunității evreiești, precum și din interiorul propriului său partid, FIDESZ. Ungaria se află din nou în vizorul Bruxelles-ului, care a reluat discuțiile privind sancționarea sa, activarea articolului 7 și „tăierea” fondurilor europene.

„Stânga internaționalistă are o șmecherie: spune că popoarele de rasă mixtă trăiesc oricum în Europa. Ceea ce este fals, deoarece confundă mai multe lucruri. Există o lume în care popoarele europene se amestecă cu popoare din afara Europei. Ei bine, aceea este lumea raselor mixte. Și asta suntem noi, în care popoarele care trăiesc în Europa se amestecă între ele. De aceea, noi, în Bazinul Carpatic, de exemplu, nu suntem rase mixte, ci un amestec de popoare care trăiesc în locul lor de origine european”, a declarat premierul ungar pe 23 iulie în orașul românesc Băile Tușnad.

„Suntemde acord să ne amestecăm unii cu alții, dar nu vrem să devenim o rasă mixtă, de aceea i-am oprit pe turci la Viena și de aceea francezii i-au oprit pe arabi la Poitiers„, a explicat Viktor Orban.

Dincolo de aceste declarații, Viktor Orban a abordat în discursul său și subiectul migrației și a vorbit despre demografie, națiune și declinul Occidentului, trimițând din nou mesaje către Bruxelles.

„Cea mai spinoasă problemă continuă să fie cea demografică. Sunt mai multe decese decât nașteri (…) A doua provocare este fenomenul migrației, care a împărțit Europa în două. Fenomenul migrației a împărțit Europa în două. Pur și simplu, Occidentul s-a divizat, s-a împărțit în două. Pe de o parte avem țări, națiuni, în care avem europeni și non-europeni care trăiesc împreună. Aceste state nu mai sunt națiuni, există conglomerate de popoare. Nu mai putem vorbi, zic eu, de Occident, vorbim de o structură post-occidentală și, conform regulilor matematicii, această mare schimbare demografică se va întâmpla. În acea parte a continentului nostru (…), procentul de populație non-europeană va crește cu peste 50%. Și avem cealaltă parte a Europei, cea de Vest, Europa Centrală și de Est, adică noi. Nu vreau să creez confuzie, dar o spun în sens spiritual, Occidentul s-a mutat în regiunea noastră. Aici avem Occidentul, acolo avem o structură postoccidentală și există o bătălie între cele două părți ale Europei. Așa că am făcut o ofertă celor postoccidentali, le-am spus „lăsați-ne în pace și lăsați-ne să decidem cu cine vrem să fim vecini și cu cine vrem să trăim”. Post-occidentalii au refuzat această ofertă și au spus „nu, vă vom transforma în ceea ce suntem sau am devenit noi”. Acum se vorbește mai puțin despre migrație, dar, credeți-mă, nu s-a schimbat nimic. Bruxelles-ul și echipele Soros vor pur și simplu să ne forțeze să acceptăm migranții”, a declarat Viktor Orban, potrivit traducerii oficiale citate de presa română.

Reacția guvernului de la Budapesta a fost, așa cum era de așteptat, defensivă, purtătorul de cuvânt Zoltan Kovacs afirmând că este vorba de „o interpretare greșită” a unor „oameni care nu înțeleg clar diferența dintre amestecul diferitelor grupuri etnice din sfera iudeo-creștină și amestecul de popoare din diferite civilizații”.

Se pare că politicianul maghiar a mers prea departe de data aceasta, cel puțin aceasta este poziția exprimată de unul dintre cei mai vechi colaboratori ai săi, consilierul pentru incluziune socială Zsuzsa Hegedus. Ea și-a anunțat demisia la doar câteva zile după discursul lui Orban în România, după 20 de ani de colaborare cu politicianul maghiar.

Zsuzsa Hegedus a demisionat printr-o scrisoare deschisă, în care a calificat discursul lui Orban din Băile Tușnad drept „nazist”.

„Îmi pare sincer rău că trebuie să pun capăt unei relații din cauza unei poziții atât de rușinoase. Un text pur rasist care l-ar fi mulțumit chiar și pe Goebbels. (…) După un astfel de discurs, care contrazice toate valorile mele fundamentale, nu-mi rămâne altă opțiune”, a declarat Hegedus, citat de presa română.

În același timp, Comitetul Internațional de la Auschwitz s-a declarat „îngrozit” de afirmațiile premierului ungar cu privire la o „rasă maghiară neamestecată” și a cerut Uniunii Europene să „se distanțeze de astfel de insinuări rasiste”, potrivit AFP.

Discursul liderului naționalist de la Budapesta, calificat drept „stupid și periculos”, le amintește supraviețuitorilor Holocaustului de „vremurile întunecate ale propriei lor excluderi și persecuții”, a declarat vicepreședintele organizației, Christoph Heubner, potrivit Agerpres.

Comunitatea evreiască din Ungaria a reacționat, de asemenea, împotriva discursului lui Viktor Orban.

„Există o singură rasă cu două picioare pe această planetă, care lucrează, vorbește și uneori gândește: Homo Sapiens Sapiens”, a declarat rabinul-șef al Ungariei, Robert Frolich, într-o postare pe Facebook La scurt timp, comunitatea de credință evreiască din Ungaria, MAZSIHISZ, a emis o declarație în care își exprimă îngrijorarea față de declarațiile lui Orban. „Termenii folosiți contrazic total practica care a reprezentat o securitate unică chiar și la nivel european pentru comunitatea evreiască.”

Președinții grupurilor parlamentare din legislativul european au emis o declarație comună la o săptămână după discursul controversat al liderului de la Budapesta, criticând „declarațiile sale deschis rasiste” și solicitând Comisiei și Consiliului European să nu mai amâne sancțiunile împotriva Ungariei prin activarea articolului 7 din Tratatul UE.

„Rasismul și discriminarea în toate formele sale trebuie condamnate fără echivoc și combătute eficient la toate nivelurile”, se arată în declarația semnată de liderii celor șapte grupuri politice din Parlamentul European.

Aceștia solicită Comisiei Europene și Consiliului să condamne de urgență declarațiile lui Orbán în cei mai fermi termeni posibili și să le ceară acestora din urmă să nu mai amâne recomandările adresate Ungariei în temeiul articolului 7 din TUE, care permite suspendarea anumitor drepturi ale unui stat membru, inclusiv a dreptului de vot în Consiliul UE.

Aceștia solicită Consiliului să includă această chestiune pe ordinea de zi a următoarei reuniuni și să pună capăt atacurilor la adresa articolului 2 din TUE, reamintind că statele membre au obligația de a acționa în mod unitar.

„Uniunea se întemeiază pe valorile respectului pentru demnitatea umană, libertate, democrație, egalitate, stat de drept și respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor aparținând minorităților. Aceste valori sunt comune statelor membre într-o societate caracterizată de pluralism, nediscriminare, toleranță, justiție, solidaritate și egalitate între femei și bărbați.” – articolul 2 din TUE.

De asemenea, în declarație se solicită ca problemele Ungariei în ceea ce privește respectarea statului de drept, a democrației și a drepturilor fundamentale să fie abordate la nivelul UE și ca Planul de redresare și de reziliență al Ungariei să nu fie aprobat până când Budapesta nu îndeplinește criteriile de finanțare din partea UE.

„De asemenea, folosim această ocazie pentru a reitera faptul că nu există loc pentru rasism, discriminare și discursuri de ură în societățile noastre. Solicităm acțiuni suplimentare din partea guvernelor UE și la nivelul Uniunii, inclusiv împotriva normalizării rasismului și xenofobiei, și subliniem necesitatea unui mecanism de responsabilitate și monitorizare pentru a asigura punerea în aplicare efectivă a politicilor și legislației UE împotriva rasismului”, au adăugat liderii grupurilor politice din PE”, se arată în comunicat.

De remarcat că partidul lui Viktor Orban, FIDESZ, a fost exclus din PPE, cel mai mare grup politic din Parlamentul European, în 2021, după ce fusese deja suspendat pe termen nelimitat cu doi ani înainte.

Cea mai vehementă reacție din partea clasei politice românești a venit din partea președintelui Klaus Iohannis, care a calificat declarațiile premierului ungar drept inacceptabile. Și a cerut UDMR, parte a coaliției de guvernare de la București, să vină cu precizări.

„Eu cred că este nevoie de o clarificare publică din partea UDMR, pentru că au fost oameni din UDMR. Ei trebuie să explice dacă au fost de acord cu conținutul acelui discurs, pe care l-au aplaudat, ceea ce ar fi foarte grav, sau nu au înțeles discursul și au aplaudat generic. Nimeni nu vrea să provoace o criză guvernamentală pentru că un înalt funcționar a avut un discurs eronat”, a declarat Klaus Iohannis, citat de presa română.

Cu toate acestea, aceste clarificări nu au fost încă furnizate.

Purtătorul de cuvânt al UDMR, Csilla Hegedus, a declarat pentru televiziunea Antena 3 că formațiunea politică nu va oferi explicații.

„Nu comentăm declarațiile președintelui Klaus Iohannis. Cuvintele premierului ungar Orban Viktor de la Băile Tușnad au fost scoase din context și nu este cazul să dăm explicații”, a declarat vineri purtătoarea de cuvânt a UDMR.

O poziție diferită vine, însă, din partea președintelui CNCD, susținut de UDMR, Csaba Asztalos, care a scris pe contul său de Facebook că ar fi inițiat o procedură de autoinvestigare cu privire la declarațiile făcute de premierul ungar Viktor Orban la Băile Tușnad dacă acesta nu ar fi beneficiat de imunitate jurisdicțională, conform dreptului internațional.

„Personal, dacă nu aș considera că există imunitate jurisdicțională, aș iniția o procedură de autoinvestigare în calitatea mea de membru al colegiului de conducere”, a scris Csaba Asztalos sâmbătă pe contul său de Facebook.

În același timp, Asztalos le-a spus celor care i-au cerut demisia pentru că nu a acționat în limitele competențelor sale că pot face plângeri la instituția pe care o conduce, așa cum poate face oricine.

„Faptul că mi-am exprimat public o opinie juridică cu privire la admisibilitatea unei plângeri împotriva unui șef de stat străin care a comis un posibil act de discriminare (posibil pentru că nu ne-am pronunțat pe fond), nu înseamnă că cei care doresc să facă acest lucru nu pot depune o plângere la CNCD. Dimpotrivă. Dacă o vor face, prima analiză va fi cea a excepțiilor (jurisdicție, imunitate jurisdicțională etc.). Așadar, oricine poate depune o plângere cu privire la declarațiile premierului ungar”, a scris Csaba Asztalos.

The text was translated by an automatic system