Pro și contra la G7

În perioada 13-15 iunie 2024, liderii politici ai celor mai bogate șapte națiuni din lume, conform evaluării Fondului Monetar Internațional (Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia și Statele Unite ale Americii), la care se adaugă Uniunea Europeană în calitate de „membru nenominalizat”, reprezentată de președintele Comisiei Europene și de președintele Consiliului Uniunii Europene, Ursula von der Leyen și, respectiv, Charles Michel, au organizat cel de-al 50-lea summit la Borgo Egnazia, Fasano, Puglia (Italia).

Reprezentanta gazdă a Grupului celor Șapte (G7), dna Giorgia Meloni, prim-ministru al Italiei (sau, mai exact, președintele Consiliului de Miniștri al acesteia), a invitat, de asemenea, diferite autorități internaționale din mai multe state care participă la această activitate interguvernamentală comună în jurul unor presupuse valori comune, printre care se numără principiile democratice, societățile libere, drepturile universale ale omului, progresul social, respectul pentru multilateralism și statul de drept, oferirea de oportunități, urmărirea prosperității comune, consolidarea regulilor și normelor internaționale în beneficiul tuturor și protejarea păcii și securității internaționale.

În special, națiunile care nu fac parte din G7 au fost Algeria, Argentina, Brazilia, India, Iordania, Kenya, Mauritania, Tunisia, Turcia și Emiratele Arabe Unite; gradul în care unele dintre acestea aderă la valorile menționate a putut fi discutat în mod clar.

Pe de altă parte, comunicatul summitului proclamă susținerea „ordinii internaționale libere și deschise bazate pe reguli”. Acest angajament este mai degrabă ambiguu. Care sunt regulile deschise care stau la baza unei ordini internaționale libere? În plus, liderii G7 susțin o guvernanță globală mai eficientă, mai incluzivă și mai echitabilă. Centralizarea puterii la nivel global este periculoasă, mai ales dacă această centralizare are ca scop să fie „mai eficientă”.

Primul subiect mai concret abordat în cadrul reuniunii a fost războiul dintre Ucraina și Federația Rusă. G7 a decis să pună la dispoziția președintelui Zelensky suma de 50 de miliarde de dolari, presupunând că va folosi veniturile extraordinare ale activelor suverane rusești imobilizate pentru libertate și reconstrucție, precum și pentru dezarmarea și dezangajarea complexului militar industrial al Rusiei. Din nou, aici apar numeroase întrebări: A se împrumuta nu înseamnă a veni de la; înseamnă că națiunile G7 vor contracta datorii garantate de activele rusești confiscate, a căror suveranitate a fost pusă în pericol pentru a obține finanțarea și pentru a negocia rata dobânzii aplicabile. Dar obligația de a rambursa datoria rămâne, în ciuda garanției.

Pe de altă parte, pare prematur să vorbim despre reconstrucție în acest stadiu al conflictului violent. În al treilea rând, dezarmarea Rusiei pare a fi o iluzie de cea mai pură natură. În cele din urmă, dezfinanțarea complexului militar industrial al Rusiei este o recunoaștere implicită a faptului că cel puțin unele dintre națiunile G7 încă îl finanțează, prin urmare, dezfinanțarea este o necesitate prealabilă.

Cel de-al doilea punct de pe ordinea de zi a reuniunii s-a referit la celălalt război în curs de desfășurare, cel din Gaza. G7 sprijină un acord pentru o încetare imediată a focului, eliberarea tuturor ostaticilor și o soluție cu două state. De asemenea, se solicită o creștere semnificativă și susținută a asistenței umanitare. Încă o dată, există o contradicție în această ultimă cerere: de ce ar fi nevoie de o creștere a asistenței umanitare, cu atât mai mult semnificativă și susținută, dacă încetarea focului devine imediată?

Având în vedere că G7 nu este doar un forum politic, ci și economic, dna Meloni s-a întâlnit cu președintele Grupului Băncii Africane de Dezvoltare, Dr. Akinwumi A. Adesina, în marja summitului șefilor de stat și de guvern. Discuțiile au vizat inițiative comune de sprijinire a punerii în aplicare a Planului Mattei al Italiei pentru Africa și a procesului de la Roma privind migrația și dezvoltarea, astfel cum s-a convenit în cadrul reuniunii la nivel înalt Italia-Africa care a avut loc la Roma la începutul anului.

Planul promovează parteneriate economice și strategice majore cu națiuni și instituții africane, iar Grupul Băncii Africane de Dezvoltare este principalul partener financiar strategic pentru punerea sa în aplicare. Dr. Adesina a lăudat-o pe dna Meloni pentru conducerea sa în cadrul Planului Mattei, pentru extinderea accesului la energie în Africa, pentru sprijinirea securității alimentare, pentru stimularea serviciilor de sănătate, pentru dezvoltarea competențelor și a locurilor de muncă pentru tineri și, nu în ultimul rând, pentru combaterea motoarelor de migrație. G7 a format o coaliție pentru a lupta împotriva traficului de migranți, dar nu au fost oferite detalii suplimentare cu privire la această inițiativă.

Instituția financiară italiană de dezvoltare sau Cassa Depositi e Prestiti (CDP) și-a exprimat dorința de a cataliza până la aproximativ 820 de milioane USD pe o perioadă de cinci ani, alături de parteneri africani și internaționali cheie, CDP și Grupul Băncii Africane de Dezvoltare propunând fiecare un total de până la 200 de milioane USD.

Obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) au fost incluse ca a patra prioritate. În legătură cu acestea, s-a reamintit Băncii Mondiale să își majoreze împrumuturile cu 70 de miliarde de dolari în următorii zece ani și s-a făcut apel la comunitatea internațională să abordeze problema poverii datoriei. Lipsa de claritate reapare în acest context: abordarea poverii datoriei înseamnă reducerea acesteia sau poate că acesta este un eufemism pentru a o tolera? Egalitatea de gen fiind unul dintre ODD, „emanciparea” femeilor primește cel puțin 20 de miliarde de dolari pe o perioadă de trei ani, dar G7 nu precizează cu ce instituții financiare internaționale ar putea fi implementat acest lucru.

Nu au fost produse prea multe informații privind schimbările climatice, poluarea și pierderea biodiversității, cu excepția unei voințe generale de a conserva pădurile și oceanele și de a pune capăt poluării cu plastic.

Inteligenței artificiale i se atribuie un viitor plan de acțiune pentru utilizarea în lumea muncii, în conformitate cu Codul internațional de conduită. Doamna Meloni l-a invitat pe Sanctitatea Sa Papa Francisc să își aducă o contribuție în acest sens; suveranul pontif argentinian a fost astfel primul papă care a luat cuvântul la un summit G7 din istorie.

Sursa imaginii: Euronews