La 27 iunie 2024, Comisia Europeană a publicat un raport și un document de lucru al serviciilor sale privind punerea în aplicare a Directivei 2010/13/UE, cunoscută și sub denumirea de Directiva privind serviciile mass-media audiovizuale (DSMA). În special, raportul analizează măsura în care operele europene sunt promovate de serviciile media audiovizuale. Raportul nu acoperă doar situația din cele douăzeci și șapte de state membre, ci și din Islanda, Liechtenstein și Norvegia, națiuni care aparțin Asociației Europene a Liberului Schimb (AELS) și Spațiului Economic European (SEE). Raportul beneficiază de datele furnizate de Observatorul European al Audiovizualului din cadrul Consiliului Europei. AMSD a fost modificată prin Directiva (UE) 2018/1808, care consolidează normele privind promovarea operelor europene de către serviciile media audiovizuale. Aceste norme pot fi împărțite în două categorii: obligațiile privind cotele și proeminența, pe de o parte, și obligațiile privind investițiile financiare, pe de altă parte. Articolul 13 din DSMA modificată obligă statele membre să se asigure că furnizorii de servicii media de servicii media audiovizuale la cerere – furnizori de video la cerere (VOD) – aflați sub jurisdicția lor asigură o cotă de cel puțin 30 % de opere europene în cataloagele lor și asigură proeminența operelor respective. Pe de altă parte, se așteaptă ca statele membre ale UE să impună contribuții financiare furnizorilor VOD pentru a promova producția de opere europene, inclusiv prin investiții directe în conținut și/sau contribuții la fondurile naționale. Furnizorii de servicii tradiționale liniare (de radiodifuziune) au, de asemenea, obligația de a promova operele europene în temeiul articolelor 16 și 17 din AMSD. Radiodifuzorii trebuie să rezerve operelor europene o proporție majoritară din timpul lor de transmisie, excluzând timpul alocat știrilor, evenimentelor sportive, jocurilor, publicității, serviciilor de teletext și teleshopping-ului. De asemenea, trebuie să rezerve cel puțin 10% din timpul lor de emisie sau din bugetul lor de programare pentru opere europene independente. Furnizorii de servicii obligați nu pot fi doar cei stabiliți sub jurisdicția unui stat membru, ci acest lucru poate impune obligații și furnizorilor care vizează publicul de pe teritoriul lor, chiar dacă sunt stabiliți în alt stat membru. În ceea ce privește serviciile SVOD, raportul a constatat că veniturile acestora provenite din UE au crescut de la 6,7 miliarde de euro în 2019 la 11,7 miliarde de euro în 2021 (o creștere de 43 %). De asemenea, numărul total de servicii VOD operaționale în UE și în jurisdicțiile țărilor AELS din SEE a crescut de la 1 030 în 2019 la 1 984 în 2021 (creștere de 93%). Statele membre au raportat că proporția medie de opere europene pe serviciile VOD a variat între 63-64% în 2020-2021; aceasta este semnificativ mai mare decât media lor de 42-63% corespunzătoare perioadei 2015-2019. Cu toate acestea, Comisia Europeană raportează date mai puțin optimiste, și anume o pondere medie de 36% a operelor europene pe serviciile VOD pentru 2021 și de 35% pentru 2023. În ceea ce privește serviciile liniare, numărul total de canale TV a scăzut ușor de la 4 657 în 2019 în UE -incluzând la acel moment Regatul Unit- la 4 483 în 2021 (scădere de 4%). Toate statele membre solicită de fapt radiodifuzorilor să rezerve o proporție majoritară din timpul lor de transmisie pentru opere europene, unele state membre solicitând o proporție mai mare fie pentru radiodifuzorii publici, fie pentru toți radiodifuzorii.
De fapt, proporția medie de opere europene pe serviciile liniare – 68% în 2020 și 69% în 2021 – a fost cu mult peste proporția majorității obligatorii, conform rapoartelor statelor membre. Acest lucru indică o scădere în comparație cu 2019 (72,6%). În plus, analiza din studiu sugerează că ponderea operelor europene (38%) este substanțial sub ponderea operelor europene raportată în medie de statele membre. Șapte state membre au impus obligații de contribuție financiară pentru furnizorii transfrontalieri de servicii VOD și două pentru furnizorii transfrontalieri de servicii liniare. În sfârșit, în ceea ce privește operele create de producători independenți, media a fost de 40,6% în 2020 și de 41,4% în 2021, conform datelor furnizate de statele membre. Cu toate acestea, potrivit Comisiei Europene, a fost mai mică de 3 %, o diferență dramatică între datele naționale și rapoartele Bruxelles-ului. Ca o concluzie, am putea spune că operele europene ar trebui să fie capabile să obțină succes pe baza calității, mai degrabă decât a subvențiilor. Protecția juridică dovedește doar o eficiență relativă; alegerea cetățenilor este dovada finală a interesului cultural.
Sursa imaginii: Comisia Europeană