Subscribe
Distinși invitați s-au reunit vineri, 24 noiembrie, în prestigioasa Sală Koch a Senatului Republicii, cu ocazia prezentării Raportului anual al Curții de Conturi Europene privind exercițiul financiar 2022.
Un eveniment dorit cu ardoare de deputatul Camerei Deputaților din Italia și secretarul general al ECR, Antonio Giordano. Acesta a deschis ziua prin prezentarea invitaților grupului și prin prezentarea sumară a funcțiilor Curții de Conturi Europene. Onor. Giordano a subliniat în repetate rânduri principiul subsidiarității, definit ca fiind acea limită sub care se cuvine ca statul național să fie responsabil, astfel încât să împiedice Uniunea Europeană să legifereze chiar și asupra celor mai mici realități.
Conferința a continuat cu ministrul pentru afaceri parlamentare, Luca Ciriani, care a subliniat necesitatea colaborării dintre Curtea de Conturi și administrații pentru a proteja finanțele publice și legalitatea.
Pentru a aduce audiența într-o dimensiune europeană, a fost prezent domnul Pietro Russo, membru italian al Curții de Conturi Europene. În intervenția sa tehnică a subliniat cât de complicat este pentru fiecare stat să poată obține fonduri și, de asemenea, cât de dificil este să reușească să le cheltuiască. Imediat după aceea, a luat cuvântul eurodeputata Caterina Chinnici, membră a PPE și în prezent vicepreședintă a Comisiei pentru control bugetar. Aceasta s-a concentrat în special asupra importanței vitale a fondurilor RRNP pentru a îmbunătăți și sprijini întregul teritoriu. Acest lucru este destul de delicat, deoarece birocrația riscă să încetinească procesul de finanțare. În același timp, Chinnici a susținut buna acțiune a Italiei și faptul că colaborarea acestei țări cu autoritățile europene face posibilă realizarea mai multor obiective. Mai mult, chiar în aceste zile, Comisia Europeană a acceptat cererea de amendamente din partea guvernului Meloni. Spre deosebire de ceea ce susțineau unii jurnaliști de stânga, da, este posibil să schimbi RRNP-ul. Evident, cu un plan precis și schimbări concrete pentru țară. Cu alte cuvinte, ceea ce au făcut prim-ministrul italian Giorgia Meloni și ministrul Raffaele Fitto.
Intervenția secretarului general al Curții de Conturi italiene, Franco Massi, a fost, de asemenea, edificatoare. Dintre diferitele subiecte abordate de aceștia, aspectul cheie a fost oportunitatea. Dacă guvernul nu acționează cu promptitudine, chiar și investițiile publice pot deveni inutile într-un timp mult mai scurt decât vă puteți imagina. Pe aceeași lungime de undă s-a aflat și directorul Structurii de Misiune a RRNP, Alberto Manfredi Selvaggi, care a explicat cum s-a schimbat lumea de când au fost alocate fondurile pentru Next Generation EU. El a explicat cum conflictele și războaiele fac ca acțiunea Uniunii Europene să fie mai dificilă și mai complicată. În același timp, însă, principiul rămâne același: banii oferiți nu trebuie cheltuiți, ci trebuie folosiți pentru atingerea obiectivelor. O evidență aparent evidentă, dar care ascunde un adevăr care trebuie să ghideze acțiunea guvernului: nu risipiți banii sub nicio formă, în joc fiind viitorul națiunii.
Ulterior, au urmat o serie de intervenții mai mult politice și mai puțin tehnice. Au luat cuvântul președintele Comisiei pentru finanțe, Marco Osnato, și subsecretarul de stat din cadrul Ministerului Economiei și Finanțelor, Lucia Albano. Din această a doua sesiune a făcut parte și profesorul Luciano Monti de la Observatorul de Politici al Luiss. Și aici am vorbit despre obiectivele care trebuie atinse, despre fondurile care trebuie cheltuite în cel mai bun mod posibil și despre oportunitate.
Conferința a fost încheiată și rezumată de directorul Observatorului de Politici al LUISS, Dr. Domenico Lombardi, care a explicat obiectivul zilei: „Crearea unei platforme de dialog între oficialii guvernamentali, membrii de frunte ai Parlamentului și membrii principalelor structuri de audit”. Ceea ce este surprinzător este marea convergență dintre toți cei care au luat cuvântul. De exemplu, faptul că neregulile reprezintă costuri care au încă un impact asupra societății. „Un alt element de cost, în calitate de economist, a fost subliniat de președintele Osnato și de liderii Curții de Conturi, și se numește comportament defensiv în administrația publică”, a declarat directorul Lombardi. Acest comportament duce, în mod evident, la o lipsă de promptitudine. În acest scop, este necesar ca activitatea structurilor de audit și a administrației publice să se desfășoare în conformitate cu principiul „cooperării loiale”. Acest lucru ar încuraja, de asemenea, o formă de învățare, astfel încât cei care cunosc mai puțin subiectul, dar dețin funcții publice, să nu facă greșeli neintenționate.