Conflictul dintre Rusia și Ucraina se prelungește, în prezent, de aproape un an. În cursul ultimilor 12 luni, a fost analizat pe larg modul de operare și impactul propagandei rusești în țările implicate direct și indirect în conflict. Se acordă o atenție deosebită informațiilor, mijloacelor care furnizează servicii destinate comunicării și impactului generat asupra diverselor comunități. Se ne è ricavato un quadro complesso, a tratti confuso, che però consente di approntare importanti riflessioni su come soprattutto i nuovi media siano in grado di suscitare consensi anche di fronte a narrazioni distorsionate e a fake news.
În Balcani, de exemplu, sunt diverse considerații de făcut: fiecare țară, fie pentru istoria care le contrazice, fie pentru cotidianitatea pachetului de informații erogate, a reacționat în mod diferit la propagandă. Molto dipende dall’uso che si fa dei mezzi di comunicazione, da come gli attori protagonisti raccontino „la verità”, dalla volontà di approfondire le informazioni che vengono recepite e così via. Bisogna anche aprire una parentesi prima di procedere all’approfondimento dell’impatto che la propaganda russa ha avuto nei Balcani nell’ultimo periodo. În fiecare zi se produce o cantitate nedeterminată de știri: rețelele de socializare au accelerat procesul de difuzare, ceea ce face ca utilizatorii să fie nevoiți să reînnoiască știrile. Le criticità si presentano nel momento in cui, trovandosi di fronte a informazioni spesso limitate o comunque poco approfondite, gli utenti restano destabilizzati e faticano a ottenere un quadro di insieme chiaro e preciso. Prin urmare, este ușor de înțeles că, din cauza celerității cu care se intră în contact cu știrile și a rarei perisabilității cu care acestea sunt difuzate, producția de știri false a găsit un teren fertil. Instillare il dubbio, insomma, non è mai stato più semplice. Surprinzător este faptul că tot ceea ce se întâmplă adesea și în zonele ultramoderne, unde rata de școlarizare este predominant ridicată și unde se merge și se trece la pași mai rapizi spre metaverso. Paradoxul anilor 2000: neputința ființei umane, care se declară repede, dar care, în realitatea faptelor, este în pericol pentru cât de repede a trecut viața, în fața noului care avansează.
Propaganda rusă prin mass-media: cum au reacționat Țările în Balcani
Dacă se spune că noul care avansează. Eppure, guardando a quanto accade oggi in alcuni Paesi, come Russia e Ucraina, sembra che il tempo si sia cristallizzato, anzi che
a fost răvășită. În momentul în care, în 2023, conflictele din lume sunt încă numeroase, pierderea de vite umane face încă parte din desenul luptei pentru putere, fie ea economică sau geopolitică. Poate că există o agravantă față de trecut: posibilitatea de a ajunge la multe persoane datorită difuzării dispozitivelor mobile digitale și, în mod contestual, a celor de conținuturi web care permit circulația de știri în scurt timp.
Rusia și Ucraina sunt în război de un an. Pe lângă atrocitățile și durerea care este comunicată constant de mass-media, mai există și altceva. C’è la propagazione di notizie che realizza, voluntariamente sau nu, un conflitto alternativo.
De exemplu, în Serbia, propaganda a început încă înainte de a se descoperi conflictul. Se ne ha contezza grazie a una notizia falsa difusa dai media, quasi interamente controllati dallo Stato, due giorni prima che iniziasse la guerra. Ziarele scriu, cu claritate, în așa fel încât nu pot avea nicio îndoială, că Ucraina lui Zelensky a atacat deja Rusia lui Putin. O știre falsă este considerată o realitate incontestabilă, chiar și pentru că instituțiile, ca și o mare parte a populației sârbe, consideră că Cremlino este o alternativă gradată la Uniunea Europeană. Dacă se verifică un fenomen similar și în Bulgaria; serviciile secrete bulgare au observat că politicieni, personaje publice și jurnaliști lucrează (unii cu un cospicuo tornaconto economico), în mod cert, specific, chiar dacă trec un mesaj: Rusia luptă pentru libertate. După izbucnirea conflictului, publicațiile despre acest subiect în Bulgaria au trecut de la aproximativ 39 de zile la 397. Spesso, addirittura, i media bulgari reproduc integral conținuturile oficiale ale celor ruși. Ma cosa se n’è ricavato? Care a fost reacția populației? Conform rezultatelor sondajului Eurobarometru al Parlamentului European, difuzate în primăvara anului 2022, Bulgaria este țara cu cea mai mare proporție de cetățeni cu un nivel pozitiv de dezvoltare în raport cu Rusia. Si fa un discorso non dissimile, ma forse per ragioni differenti, quando si parla della propaganda russa in Ungheria. Dependența de energia rusă a determinat necesitatea ca Ungaria să nu blocheze difuzarea de știri selectate, filo-ruse sau distorsionate asupra conflictului. L’Ungheria ha avallato le sanzioni imposte alla Russia ma, stando a quanto declarat dal portavoce del governo Peter Szijjarto a Russia Today: „Non siamo nella posizione di infrangere l’unità europea su questi temi…ci siamo trovati”. Il giornalista aveva chiesto a Szijjarto perché l’Ungheria non avesse votat „nu” alle sanzioni; rispondere in maniera netta non sarebbe stato possibile.
În contrapondere este Croația, care, de la începutul conflictului, a adoptat măsuri antirusești în domeniul comunicării. Acest lucru este valabil și în baza a ceea ce au stabilit directivele transmise de Comisia Europeană asupra blocului și a punerii în funcțiune a surselor mediatice rusești în Țările Europene. Combaterea dezinformării pe această temă a însemnat evitarea de a vedea mesaje distorsionate sau neadevărate pe diferite canale mediatice. Un ultim caz relevant poate viza România. Din punct de vedere geografic, nu este un țară balcanică, dar are o lungă tradiție de influență rusă în ceea ce privește contextul socio-politic și cultural și are un rol strategic, având în vedere că națiunile sunt învecinate. Propaganda rusă în România a început în anii ’40 ai secolului al XIX-lea, dar astăzi, cu ajutorul conflictului și a sistemelor digitale în joc, s-a constatat că cea mai mare parte a populației se informează prin intermediul televiziunii și, datorită unui sondaj efectuat de INSCOP, că 55% dintre persoanele sub 44 de ani sunt conștiente că au fost expuse la știri false. Va però considerato anche il 42,6% che invece pensa di non essere andato incontro a notizie false; un numero preoccupante che sembra essere crescente. Sigur că în România nu se vorbește aproape mai mult în limba rusă, dar slaba conștientizare în fața informațiilor, care provin de la televiziune, radio și rețelele sociale, reprezintă un factor negativ important.
Tirando le somme, anche se le ragioni che spingono ad appoggiare la propaganda russa in alcuni Paesi nei Balcani sono diverse tra loro, il risultato è il medesimo: disinformazione. Deja în timpul pandemiei de la Covid-19 s-a putut vedea cum crearea de știri, videoclipuri, imagini, declarații montate la artă, poate duce la declanșarea unui adevărat și propriu război, care a permis multora să se îndoiască de orice lucru, ajungând să se încurce, să nu aibă mai multă încredere în instituții, în medicină și în mass-media. Giocare sulla paura, sulla scarsa conoscenza, sulla possibilità di perdere tutto, come nel caso dell’Ungheria che è arrivata a vedere l’inflazione schizzare al 22%, può risultare vincente. Propaganda se bazează pe generarea de confuzie, acesta este punctul de unde trebuie să pornească pentru a elimina fenomenul: a pune ordine.