Propaganda rusă în Letonia: Mass-media și comunicare și reacția guvernului

Conflictul dintre Rusia și Ucraina durează deja de trei ani. Pe lângă efectele tangibile imediate, există și efecte colaterale care ar putea duce la un „război al informației”, un război în război.

Narațiunile mediatice noi și tradiționale sunt expuse la propaganda rusă, în unele țări mai mult decât în altele. În acest caz specific, accentul este pus pe Letonia, o țară ai cărei locuitori sunt în proporție de 36% vorbitori de limbă rusă. Înainte de a aprofunda modul în care funcționează comunicarea într-o țară ca Letonia, este necesar să facem un pas înapoi și să deschidem o paranteză asupra modului în care, de câțiva ani încoace, se transmite informația.

De când informația digitală a preluat controlul, suntem în permanență expuși la știri false și „selecționate”: cele care, pe scurt, spun doar o parte din adevăr și arată doar o față a aceleiași monede. Acest lucru a devenit evident în timpul pandemiei, când răspândirea de știri false sau „selectate” a fost aproape imposibil de gestionat. Alte două exemple care ar putea fi luate în considerare sunt situația complicată din Orientul Mijlociu și conflictul dintre Rusia și Ucraina.

Prin urmare, a fost dificil pentru utilizatori să obțină informații complete. Întinderea enormă a acestui tip de știri se datorează, de asemenea și mai ales, algoritmului inerent al rețelelor sociale; dacă un utilizator urmărește doar anumite tipuri de conturi, este mai ușor pentru algoritm să îi sugereze anumite subiecte, indiferent de veridicitatea lor.

Comunicarea în Letonia: cum luptă țara împotriva dezinformării

Să ne întoarcem la Letonia, unde principalul risc ar fi putut fi o revoltă naționalistă, având în vedere numărul mare de vorbitori de limbă rusă și de cetățeni de origine rusă care trăiesc acolo. Acest lucru nu s-a întâmplat. Încă de la începutul conflictului, guvernul leton și-a exprimat clar poziția, condamnând ferm atacul Kremlinului asupra Ucrainei. Acest lucru a dus, în ianuarie 2024, la expulzarea din țară a peste o mie de ruși cu permis de ședere temporară, expulzare dictată de nepromovarea examenului de limbă A2.

Cu toate acestea, trebuie ținut cont de faptul că problema limbii rămâne primordială: având în vedere numărul mare de cetățeni vorbitori de limbă rusă, mass-media și-au adaptat comunicarea, astfel încât acum este posibil să se reflecteze asupra analizei de conținut, pe lângă declinarea lingvistică în sine.

Începând cu 20 februarie 2022, cei care urmăreau televiziunea rusă de stat sau programele de știri de renume internațional, cum ar fi Russia Today, și care nu erau rezidenți în Rusia nu mai aveau acces la acest tip de difuzare. Problema Letoniei rămâne: coexistența a două identități în același stat. Un stat care, trebuie amintit, a aberat invazia rusă până la punctul de a interzice plăcuțele de înmatriculare rusești în februarie 2024 (interdicție care nu s-a aplicat mașinilor aflate în tranzit). Comunicarea a fost întotdeauna oportună din partea guvernului, la fel cum a întâmpinat frecvent diverse dificultăți. Deși executivul a avut și are idei clare, populația nu a fost și nu este pe deplin aliniată, aproape exclusiv din cauza sentimentului de apartenență și a memoriei istorice. Elemente care pot oferi o mare libertate de manevră pentru oportunități de comunicare distorsionată.

Știri și mass-media: puterea socialului și complexitatea spațiului cibernetic

Meta, compania mamă a Facebook și Instagram, a publicat date interesante despre peisajul media din Letonia, care în 2023 se baza în principal pe știri online. Înainte de a investiga cifrele găsite de Meta, este prezentată o altă cifră (Kemp, 2022): 78% din populația letonă rezidentă are un cont social. Revenind la rețelele sociale, între 2022 și 2023, Facebook în Letonia a avut aproape 875 de mii de utilizatori, o cifră de un interes deosebit deoarece dezinformarea, așa cum s-a explicat mai sus, provine din utilizarea abuzivă care poate fi făcută în scopuri politice și din posibilitatea de a răspândi știri neadevărate sau clickbait.

Să mai clarificăm un aspect: în februarie 2022, pe lângă achiziționarea de spațiu pe rețelele de socializare și agențiile de știri de către statul rus prin intermediul unor companii mascate și terțe părți, au fost create site-uri web după aceeași procedură; o sursă de informații care, dacă ne uităm la cifre, ar putea ajunge la mii de persoane. Pe scurt, posibilitatea de a face propagandă a fost extinsă. Letonia a aderat la restricțiile împărtășite de Europa și NATO, inclusiv în ceea ce privește comunicarea, precum și la sancțiunile economice care vor fi impuse țării conduse de Putin.

Problema este că controlul spațiului cibernetic este probabil una dintre cele mai mari provocări pentru guvernele din lume, deoarece încă nu există legi și reglementări pe deplin definite care să poată fi adaptate la toate tipurile de situații. Convenția de la Budapesta și protocoalele sale pot fi un punct de referință, dar mai sunt încă multe de făcut.

În orice caz, Ministerul Apărării din Republica Letonia stabilește strategii de securitate cibernetică de rutină, astfel încât atenția acordată acestei probleme este ridicată. Chiar și la nivel de comunicare, guvernul a trebuit să adopte o linie foarte precisă, vorbind despre recrutare – în cazul în care ar fi necesar pentru a sprijini Ucraina – și, în același timp, clarificând faptul că Letonia nu se va implica, chiar dacă susține măsurile împotriva Kremlinului împreună cu NATO și Europa. Acest lucru a determinat populația să aibă păreri discordante în această privință. Dacă luăm apoi în considerare rădăcinile țării, trecutul său cu URSS, prezența multor ruși pe teritoriu și consecințele economice generate de conflict, problema devine și mai complicată.

Factori care pot frâna capcanele propagandei

Un sondaj realizat de agenția de cercetare de piață Kantar Latvia în octombrie 2022 a scos la iveală ce factori pot fi decisivi atunci când vine vorba de propaganda rusă și de posibilitatea ca aceasta să prindă sau nu rădăcini în Letonia.

Studiul a implicat un eșantion de persoane cu vârste cuprinse între 18 și 74 de ani. Acestora li s-au adresat întrebări referitoare la modul în care preferă să se informeze sau la tipul de abordare pe care îl au față de știri. S-a constatat că persoanele mai tinere sunt mai puțin dispuse să accepte propaganda și că letonii de origine etnică și respondenții care vorbesc letona acasă sunt mai rezistenți la mesajele rusești. Totuși, ceea ce determină în mod decisiv creșterea sau scăderea propagandei rusești este comportamentul adoptat de guvernul leton (ne uităm la oportunitățile oferite minorităților etnice sau la buna utilizare a banilor publici) și calitatea vieții. În acest caz specific, se face referire la modus vivendi-ul din timpul URSS, considerat de mulți ca fiind superior celui de astăzi. Acestea sunt cele mai preponderente elemente asupra cărora guvernul ar putea lucra strategic pentru ca opinia populației să nu fie influențată de informații polarizate.

„Suntem un centru pentru jurnaliștii ruși independenți”. Mesajul premierului Silina

O inițiativă adoptată recent care indică această direcție este primirea jurnaliștilor ruși independenți. ‘Europa’, a declarat premierul leton Evika Silina într-un interviu pentru Newsweek, ‘are datoria de a reacționa la ceea ce se întâmplă în Rusia, trimițând mai mult ajutor Ucrainei și oferind jurnaliștilor ruși independenți posibilitatea de a se exprima liber în străinătate. O politică care să nu-i demonizeze pe ruși in toto, ci doar propaganda desfășurată de Kremlin. Într-adevăr, se vorbește despre crearea unui „hub pentru jurnaliștii ruși din exil care vorbesc o limbă diferită de cea a regimului și care pot transmite și un mesaj diferit cetățenilor Rusiei”, a mai explicat Silina.