Subscribe
Potrivit observatorilor internaționali din Zambia, Nigeria și Republica Centrafricană, națiuni influențate de donațiile abundente de cereale de la Moscova, alegerile prezidențiale din Rusia au fost considerate un exemplu de democrație. Cu toate acestea, se pare că nu au luat în considerare cele peste 100 de persoane arestate în cele trei zile de votare.
Putin își asigură cel de-al cincilea mandat cu un scor uluitor de 87,9% din voturi (o creștere de 12 puncte față de acum șase ani) și o prezență la vot de 74,3% (față de 67,54% în 2018), potrivit datelor oficiale. Acest lucru i-a pus în umbră pe cei trei adversari, Leonid Slutsky (din partea Partidului Liberal Democrat), Nikolai Kharitonov (Partidul Comunist) și Vladislav Davankov (Poporul Nou). În pofida faptului că presa regimului a lăudat un „rezultat colosal”, chiar și casele de pariuri offshore care operează în Statele Unite evaluează doar la 2,2 șansele ca Putin să părăsească Kremlinul înainte de 2030. Cu toate acestea, mandatul său ar putea fi prelungit până în 2036, în conformitate cu Constituția. Autoritățile ruse au raportat, de asemenea, o creștere a prezenței la vot în regiunile ucrainene ocupate. Cu excepția unor probleme de sănătate, Putin ar urma să își păstreze președinția cel puțin până în 2030, marcând o jumătate de secol de domnie.
În ciuda faptului că triumful lui Vladimir Putin a fost anticipat de toți observatorii, situația nu a decurs exact așa cum se spera la Kremlin. În toată țara, mulți au răspuns la apelul lui Alexei Navalny, lansat cu doar câteva zile înainte de moartea sa, prin care îi îndemna pe ruși să saboteze alegerile, prezentându-se masiv la secțiile de votare în ultima zi de vot, duminică. Acest protest, deși nu era ilegal, a fost totuși considerat curajos și îndrăzneț.
În consecință, în marile orașe, în special în Moscova și Sankt Petersburg, s-au format cozi lungi de alegători, documentate de camerele de luat vederi ale presei independente și de telefoanele mobile, cum ar fi Moscow Times. Această participare l-a determinat pe apropiatul colaborator al lui Navalny, Ivan Zhdanov, să o catalogheze drept un „succes”. El a subliniat că, în ciuda intimidărilor, mulți oameni au venit să își arate solidaritatea, ceea ce face ca acest eveniment să fie semnificativ în ciuda naturii sale simbolice.
Bineînțeles, poliția rusă nu a stat degeaba. Cel puțin 74 de persoane din 17 orașe rusești au fost arestate în timpul operațiunilor de votare de ieri, potrivit ONG-ului Ovd-Info. Cel mai mare număr de arestări a avut loc la Kazan, unde polițiști în civil au respins aproximativ douăzeci de alegători care s-au prezentat la prânz la o secție de votare amenajată la universitate. Aceste acțiuni de protest au avut loc și la mormântul lui Navalny din cimitirul moscovit Borisovskoe, unde mulți cetățeni și-au depus buletinele de vot cu numele disidentului.
Protestele au fost deosebit de evidente la secțiile de votare din străinătate. În Georgia, un grup de manifestanți a mărșăluit pe principalele străzi din Tbilisi, afișând un banner roșu cu mesajul „Ajunge cu Putin. Ajunge haosul, războiul și represiunea”, alături de alte pancarte. Cozi lungi s-au format și în alte orașe, precum Erevan, în Armenia, și Vilnius, în Lituania, în fața ambasadelor rusești. La Berlin, protestatarii anti-Putin au îmbrățișat-o pe Iulia Navalnaya, văduva disidentei ucise, exprimându-și solidaritatea.
În Republica Moldova, la Chișinău, un bărbat de 54 de ani, care pretindea că este moldovean, dar care deține și cetățenia rusă, a aruncat un cocktail Molotov în secția de votare de la ambasada rusă, strigând „Urăsc Rusia”, înainte de a fi arestat. Președinta comisiei electorale centrale, Ella Pamfilova, a declarat că a respins 280.000 de atacuri cibernetice în cele trei zile de votare.
Putin a descris alegerile ca fiind un „plebiscit” și a transformat votul într-un referendum în favoarea Operațiunii Speciale. De la sediul său de campanie din Moscova, el a subliniat că adevărata putere este a oamenilor care au votat în mod responsabil. El a abordat, de asemenea, conflictul actual din Ucraina, subliniind pierderile suferite de Kiev și oferind posibilitatea unor discuții de pace. De asemenea, acesta și-a exprimat dorința ca Franța să joace un rol activ în acest context. În cele din urmă, ca răspuns la criticile internaționale, Putin și-a reiterat sprijinul pentru China în chestiuni precum Taiwanul și a evitat să exprime preferințe între Biden și Trump în viitoarele alegeri americane.