Raportul CE: România este în pragul intrării în incapacitate de plată

România și-a ratat anul trecut ținta de deficit bugetar și există toate șansele ca acest lucru să se întâmple din nou în 2024. În același timp, economia românească a încetinit și există riscul ca aceasta să nu crească semnificativ nici în 2024-2025. Acestea sunt concluziile raportului intermediar al Comisiei Europene privind situația economică și financiară a României. Raportul publicat recent analizează vulnerabilitățile macroeconomice ale României. Documentul critică guvernul de la București pentru o serie de măsuri luate sau pentru lipsa altora și insistă asupra necesității de a implementa măsuri urgente de politică fiscală, fără de care țara ar putea fi expusă la șocuri.

Raportul realizat de Direcția Generală pentru Afaceri Economice și Financiare a Comisiei Europene arată că deficitul bugetar este una dintre cele mai mari probleme ale României, deoarece creșterea acestuia va afecta deficitul de cont curent și îndatorarea externă, făcând-o vulnerabilă în fața investitorilor. Alte preocupări exprimate de Comisie se referă la tensiunile de pe piața muncii, la faptul că salariile cresc mai repede decât productivitatea, la creșterea discreționară a salariului minim de către guvern și la cererile de majorare a salariilor în sectorul bugetar, care pot afecta competitivitatea.

Comisia Europeană estimează însă că economia românească ar putea crește cu până la 3% în 2024-2025, dar numai dacă partenerii săi comerciali – în special Germania și Italia, de care este dependentă – nu se vor contracta și dacă va absorbi la timp fondurile europene. De asemenea, raportul laudă stabilitatea cursului de schimb leu-euro din ultimii doi ani și a sistemului bancar, în ciuda războiului și a creșterii prețurilor la energie. De asemenea, raportul notează că România nu are relații comerciale semnificative cu țări din afara UE și nu este afectată de crize externe.

România are unele dintre cele mai ridicate rate ale inflației și deficite publice și de cont curent din UE

Consolidarea fiscală a României s-a blocat în 2023, spun experții CE, care susțin că guvernul de la București nu a luat suficiente măsuri pentru a rezolva problema deficitului bugetar ridicat. Experții europeni avertizează că deficitul de cont curent al României rămâne ridicat, pe fondul datoriei externe ridicate și al deficitului bugetar. Situația dificilă în care a ajuns țara – practic în pragul intrării în incapacitate de plată – se datorează, în principal, cheltuielilor guvernamentale foarte mari, la care se adaugă încasări la bugetul de stat mai mici decât se aștepta pe fondul încetinirii economice. Menținerea unui deficit bugetar ridicat va crește gradul de îndatorare externă, ceea ce va face România vulnerabilă la schimbări în sentimentul investitorilor și la șocuri exogene, spun experții comisiei.

Potrivit raportului, deficitul de cont curent al României a scăzut la 7% din PIB în 2023, de la 9,3% în 2022, față de o țintă de 4,4% din PIB stabilită în programul de convergență pentru 2023. Scăderea se datorează scăderii cererii interne – ceea ce înseamnă că românii au devenit practic mai economi, de la nivel de corporații până la cel de gospodării – și a prețurilor la energie. De asemenea, deficitul comercial a fost redus cu aproape 25%, deoarece importurile au scăzut și exporturile de bunuri și servicii au crescut. Conform previziunilor Comisiei, deficitul de cont curent al României – acoperit în ultimii ani prin fonduri europene masive și investiții străine – ar trebui să se stabilizeze la aproximativ 7% din PIB în următorii ani. Însă o serie de factori ar putea împiedica acest lucru. În practică, se așteaptă ca exporturile să continue să crească, dar și importurile să crească, pe măsură ce cererea internă se redresează pe fondul unei reveniri a consumului privat. Cu toate acestea, experții europeni avertizează că deficitul bugetar – prognozat la 5,3% din PIB în 2024 și la 5,1% în 2025 – va rămâne ridicat și va împiedica ajustarea contului curent. De asemenea, aceștia susțin că o redresare mai lentă a consumului privat, o dezinflație mai lentă, incapacitatea de a absorbi la timp fondurile europene sau chiar un avans mai mic decât cel preconizat al economiilor celor mai importanți parteneri comerciali ai României ar duce, în cele din urmă, la ratarea obiectivului de stabilizare a deficitului de cont curent la aproximativ 7% din PIB.

„Economia românească este foarte dependentă de importurile de bunuri și servicii germane și italiene, în timp ce Germania și Italia sunt destinații importante pentru exporturile românești. În ceea ce privește cererea externă, cea mai mare parte din valoarea adăugată totală din economia românească este generată pentru a satisface cererea internă din Germania și Franța, în timp ce cererea internă din România este satisfăcută în cea mai mare parte de valoarea adăugată generată în Germania și Italia. Întrucât expunerea directă a României la partenerii din afara UE este redusă, tensiunile geopolitice și comerciale nu par să reprezinte un risc pentru economia sa”, se arată în raport.

De asemenea, experții europeni atrag atenția că orice creștere a pensiilor și salariilor din sectorul public – așa cum a promis guvernul de la București – nu va face decât să înrăutățească situația.

Pe de altă parte, experții Comisiei remarcă faptul că, deși presiunile asupra cererii interne s-au atenuat, piața forței de muncă rămâne tensionată. Salariile reale cresc mai repede decât productivitatea, ceea ce va încetini dezinflația și ar putea, în timp, să erodeze competitivitatea costurilor. Prin urmare, Comisia solicită României să monitorizeze cu atenție aceste aspecte. În timp ce în 2021 și 2022 creșterea reală a costului unitar al forței de muncă a fost în linii mari în concordanță cu cea din UE, în 2023 salariile nominale din România au crescut cu aproximativ 15%, iar cele reale cu aproape 5%, cu mult peste productivitatea muncii. Creșterea costurilor reale unitare cu forța de muncă a fost favorizată și de majorarea salariului minim, experții criticând mecanismul „discreționar” de stabilire a acestuia de către guvern. În 2023, aceasta a fost majorată cu 32%. Aceștia trag un semnal de alarmă și în privința creșterilor salariale cerute de angajații din sectorul bugetar. În timp, acestea ar putea alimenta noi creșteri ale costurilor unitare reale ale forței de muncă și ar putea afecta competitivitatea costurilor și conturile externe ale României.

În general, vulnerabilitățile României persistă și lasă țara expusă la șocuri, motiv pentru care sunt necesare măsuri politice urgente, subliniază experții Comisiei, argumentând că numai un progres substanțial în consolidarea fiscală ar putea reduce aceste vulnerabilități. Potrivit experților europeni, cel mai eficient mod de a aborda aceste vulnerabilități interne și externe ar fi ca autoritățile de la București să urmeze o traiectorie credibilă și susținută de consolidare fiscală multianuală. Aceștia subliniază că pachetul de consolidare fiscală adoptat recent „este un pas în direcția bună, dar este insuficient”.

Pachetul, în valoare de aproximativ 1,2% din PIB, a fost adoptat anul trecut și urmează să fie pus în aplicare din 2024. Acesta include reduceri de cheltuieli de 0,4% din PIB prin reducerea numărului de vouchere de vacanță și a alocațiilor de hrană pentru angajații statului. De asemenea, printr-o serie de majorări de taxe, se așteaptă ca pachetul să crească veniturile din PIB cu 0,8%. Printre acestea se numără o creștere a impozitului pe profit (introducerea unui impozit minim de 1% pe cifra de afaceri pentru societățile nefinanciare cu o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro și a unui impozit pe cifra de afaceri pentru instituțiile de credit), eliminarea treptată a regimurilor fiscale preferențiale pentru sectoarele construcțiilor și agriculturii și eliminarea cotelor reduse de TVA pentru anumite bunuri și servicii.

„Punerea în aplicare a unor reforme fiscale ambițioase, așa cum se prevede în Planul de redresare și de reziliență, ar contribui în mare măsură la soluționarea vulnerabilităților fiscale. Raportul venituri publice/PIB al României este unul dintre cele mai scăzute din UE și rămâne sub media țărilor aflate într-un stadiu similar de dezvoltare”, precizează instituția.

O corecție a deficitului poate fi realizată și prin implementarea reformelor asumate în PNRR, care vizează, printre altele, modificarea regimului fiscal extrem de avantajos pentru microîntreprinderi și realizarea unei revizuiri complete a sistemului fiscal din România. PNRR include, de asemenea, o reformă a Agenției Naționale de Administrare Fiscală, care are ca scop abordarea necesității urgente de modernizare și digitalizare a acesteia.

„Este nevoie de o abordare cuprinzătoare, care să combine o execuție bugetară mult mai strictă decât în ultimii ani și reforme pentru a consolida veniturile fiscale prin raționalizarea sistemului fiscal și îmbunătățirea administrației fiscale. Măsuri suplimentare, cum ar fi revizuirea cheltuielilor și îmbunătățirea practicilor de planificare, bugetare și monitorizare a achizițiilor publice și a investițiilor publice, pot crește eficiența cheltuielilor publice în contextul unor resurse foarte limitate. În acest context, ar putea fi luată în considerare creșterea ratei de sprijin din partea UE pentru investițiile în infrastructură, în special în domeniul transporturilor și al sănătății, precum și limitarea și direcționarea excesului de contractare. Punerea în aplicare a reformelor care vizează o educație de mai bună calitate, funcționarea eficientă a întreprinderilor de stat, o administrație publică eficientă, o mai bună funcționare a sistemului judiciar și controlul corupției ar consolida mediul de afaceri, investițiile străine și potențialul de creștere. Acolo unde este posibil, măsuri suplimentare ar putea contribui la reducerea vulnerabilităților. Toate aceste măsuri sunt, în mare măsură, reflectate în PNR al României”, adaugă raportul.