Raportul privind azilul 2023. Date și observații privind situația actuală

Agenția Uniunii Europene pentru Azil (EUAA) este o agenție a Uniunii Europene care are rolul de a sprijini statele membre în punerea în aplicare a pachetului de legi ale UE care reglementează azilul, protecția internațională și condițiile de primire, cunoscut sub numele de Sistemul european comun de azil (SECA).

Agenția pentru Azil a Uniunii Europene publică o dată pe an așa-numitul „Raport privind azilul”, care conține date cuprinzătoare referitoare la evoluțiile pe care le înregistrează statele membre ale Uniunii Europene, Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția în materie de azil.

În acest an, raportul a fost publicat în luna iulie și conține date referitoare la anul 2022. Raportul EUAA este deosebit de important, deoarece investighează una dintre problemele care au rezonat în Uniunea Europeană începând cu 2015. Migrația și azilul sunt doi factori-cheie pentru UE și nu numai, și, prin urmare, politicile care sunt puse în aplicare pe aceste fronturi trebuie monitorizate și evaluate cu atenție.

După cum se descrie în acest raport, anul trecut a existat un număr foarte mare de persoane care au solicitat protecție și o creștere bruscă a cererilor de azil depuse în Europa și a fost analizată strămutarea forțată a milioane de persoane din Ucraina, de asemenea ca urmare a invaziei rusești. Din această cauză, Uniunea Europeană și statele sale membre au trebuit să mobilizeze un număr mare de resurse.

Unul dintre cele mai importante care a declanșat o presiune fără precedent în ceea ce privește sistemul de recepție a fost războiul dintre Rusia și Ucraina. Într-adevăr, odată cu începerea conflictului, refugiaților veniți deja din alte părți ale lumii li s-au alăturat zeci de mii de refugiați ucraineni care au fost nevoiți să se îndrepte către UE pentru a scăpa de război, ceea ce a pus presiune pe sistemele de primire deja saturate.

Evident, Uniunea Europeană nu a putut da înapoi, fiind nevoită să îi primească pe toți acei oameni care, forțați de brutalitatea războiului declanșat de invazia rusă, au fost pe bună dreptate lăsați să intre pe teritoriul statelor membre.

În ceea ce privește cererile de azil depuse în anul 2022, cererile de protecție internațională au fost cantitativ mult mai mari decât în anii precedenți. Numărul total al acestor cereri s-a ridicat la aproximativ 996.000, ceea ce reprezintă o creștere de aproximativ 50% față de cele înregistrate în 2021.

Cele mai multe cereri au fost depuse în Germania, Franța, Spania, Austria și Italia. Majoritatea solicitanților de azil au fost cetățeni din Siria, Afganistan și Irak, precum și din Ucraina, menționată mai sus.

În schimb, în ceea ce privește retragerea cererilor, în 2022, cererile care au fost retrase au fost în număr de aproximativ 140.000, ceea ce reprezintă dublul numărului din 2021 și cel mai mare număr din 2016 încoace.

899.000 de cereri de azil erau în așteptarea unei decizii la sfârșitul anului 2022, o creștere de aproape o cincime față de anul precedent. Această cifră subliniază faptul că anul trecut s-a înregistrat cel mai mare număr de cazuri pendinte din aprilie 2020. În 2014, soldul cazurilor pendinte a fost mult mai mare decât nivelul de dinaintea crizei, ceea ce a sporit presiunea asupra sistemelor naționale de primire.

Cererile de azil depuse atunci aveau un procent legat de minori. Au fost depuse 42.000 de cereri de azil care au implicat minori străini neînsoțiți, cea mai mare cifră din 2016 încoace, o creștere de trei cincimi față de anul precedent și ușor mai mare decât creșterea numărului total de cereri (+53%). Doar două cetățenii au reprezentat împreună două treimi din cererile pentru minorii străini neînsoțiți: aproape jumătate (20 000) au fost depuse de afgani și 10 000 de sirieni.

După cum s-a menționat mai sus, anul 2022 a fost un an record pentru solicitanții de azil și pentru persoanele strămutate din Ucraina, care au fost peste 4 milioane și care au solicitat protecție temporară.

Un număr atât de mare de persoane a însemnat că sistemele naționale au fost supuse unei presiuni mari, exacerbată de o situație cu care toate statele membre ale UE se confruntă de aproape un deceniu și căreia trebuie să îi facă față prin toate mijloacele posibile, atât la nivel național, cât și la nivelul UE.

În special, Uniunea Europeană a răspuns la criza refugiaților din Ucraina într-un mod care îi protejează pe toți acei oameni care au fost forțați să își părăsească pământul, casele și, uneori, chiar familiile. Legislația europeană a contribuit la abordarea acestei situații dificile și neașteptate care a afectat întreaga lume.

La baza răspunsului european se află principiul solidarității. Solidaritate nu doar între țările care fac parte din marea familie a Uniunii Europene, ci și solidaritate între diverși actori care au reușit să mobilizeze resurse importante și să le aloce pentru un singur scop. Acești actori au fost instituțiile și agențiile UE, diversele autorități naționale și localè, diversele organizații internaționale și ale societății civile, precum și comunitățile și cetățenii privați, care s-au reunit și și-au pus la dispoziție expertiza respectivă pentru a oferi soluții eficiente.

De asemenea, criza ruso-ucraineană a evidențiat și mai mult necesitatea de a proceda la reformarea sistemului european comun de azil. De aceea, după o perioadă lungă de timp, reforma așa-numitului pact privind migrația și azilul a fost, de asemenea, realizată în cele din urmă. Un pact care trebuie să fie cât mai eficient posibil și care, în sfârșit, să concretizeze importanța dimensiunii externe și a apărării frontierelor europene, precum și a cooperării cu țările de tranzit și de origine.

Principiul care trebuie urmărit în procesul de azil în Europa nu are de-a face doar cu modernizarea gestionării frontierelor, ci acest proces trebuie să ofere protecție celor care o caută, înțelegând întotdeauna că trebuie să îndeplinească cerințele și că securitatea în UE este garantată odată ce trec granițele.

Situația geopolitică globală actuală impune ca legea să se adapteze în mod constant la contextul în schimbare, intervenind rapid și în timp util pentru a remedia orice lacune legislative care ar putea exista. În materie de azil, în cadrul Uniunii Europene, aceasta este o prioritate la fel de mare ca întotdeauna. În ultimul an s-au înregistrat unele progrese, în special pentru că situația migrației și a solicitanților de azil a ajuns într-un punct în care a devenit imposibil să nu se intervină.

În acest scenariu internațional, este, de asemenea, esențial să înțelegem importanța cooperării și colaborării la toate nivelurile, de la cel local la cel național, supranațional și internațional. De asemenea, este important ca la nivelul Uniunii Europene toate instituțiile să călătorească pe aceeași lungime de undă, punându-se la dispoziția celorlalți pentru a concepe și implementa soluții adecvate pentru a face față problemelor cu care se confruntă contextul geopolitic.

Un rol important îl joacă, de asemenea, Agenția Uniunii Europene pentru Azil, care intenționează să colaboreze din ce în ce mai strâns cu țările membre pentru a verifica aplicarea operațională și tehnică a obligațiilor juridice ale UE și pentru a asista statele membre în identificarea posibilelor limitări ale sistemelor de azil și de primire, contribuind în cele din urmă la o mai mare armonizare a sistemului de azil al UE.

Procesul care poate face ca Uniunea Europeană să fie capabilă să abordeze structural problema migranților și a solicitanților de azil este încă unul de durată, mai ales dacă luăm în considerare numeroasele evenimente care au avut loc și care nu par să înceteze în timp, făcând ca politicile europene în materie de azil și migrație să fie mai degrabă de urgență decât generale. Cu toate acestea, trebuie recunoscut faptul că, în cursul anului 2023, această problemă a primit o atenție nouă și reînnoită din partea instituțiilor europene, în principal datorită impulsului dat de unele țări care consideră că este esențial să se lucreze la securizarea frontierelor externe ale UE și să se adopte strategii concrete de limitare a fenomenului migrației.