Subscribe
La Bruxelles a avut loc Consiliul European de două zile, în cadrul căruia liderii celor 27 de țări membre ale Uniunii Europene au discutat despre: conflictul dintre Israel și Hamas, cadrul financiar 2021-2027, războiul din Ucraina și imigrația.
Tema care a dus la interogarea și divizarea celor prezenți a fost războiul din Orientul Mijlociu. După negocieri lungi și aprinse care au durat mai mult de cinci ore, s-a ajuns la concluzia că nu se va apela la o „încetare a focului”, așa cum a propus socialistul spaniol Pedro Sanchez, urmat de premierul irlandez, ci mai degrabă la „pauze umanitare” pe termen scurt. Problema „încetării focului”, așa cum a fost explicată miercuri în parlamentul italian de către președinta Giorgia Meloni și reiterată apoi atât de premierul olandez Mark Rutte, cât și de cancelarul austriac Karl Nehammer, este că aceasta ar încuraja Hamas să meargă mai departe și le-ar spune israelienilor că nu au dreptul să se apere.
În loc de aceasta, așa cum am menționat,„pauzele umanitare” au fost alese. Prin această formulare, scopul este de a le oferi civililor palestinieni șansa de a scăpa din zonele de război. În textul convenit între cei 27 de șefi de stat se poate citi: „Consiliul European își exprimă cea mai mare îngrijorare cu privire la deteriorarea situației umanitare din Gaza și solicită ca accesul umanitar continuu, rapid, sigur și neîngrădit și ajutorul să ajungă la cei care au nevoie de el prin toate măsurile necesare, inclusiv coridoare și pauze pentru nevoile umanitare”. Pe lângă colaborarea cu partenerii din regiune pentru a proteja civilii și a oferi asistență și acces la alimente, apă, asistență medicală, combustibil și adăpost.
O poziție în concordanță cu cele spuse de președintele Conservatorilor și Reformiștilor Europeni, Giorgia Meloni. Acesta din urmă, de fapt, la încheierea primei zile a Consiliului a spus: „Facem o muncă în comun pentru o dezescaladare, pentru a evita un conflict care ar putea avea proporții inimaginabile. Există plenitudine și unitate de scop în această privință. Cred că UE poate juca un rol important în această fază”. O soluție identificată de prim-ministrul italian și apreciată de ceilalți șefi de stat este aceea de a acorda o mai mare importanță Autorității Naționale Palestiniene. Acest lucru poate fi realizat numai prin identificarea unei clase conducătoare capabile și în măsură să dezvolte un dialog cu Occidentul. Meloni a împărtășit această viziune și în timpul unei convorbiri telefonice cu șase reprezentanți ai Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Unit, Germaniei și Franței.
Evident, s-a vorbit mult despre războiul din Ucraina, care, în ciuda faptului că nu mai apare pe primele pagini ale ziarelor, încă există și durează de 614 zile. Sprijinul european este pus sub semnul întrebării de Robert Fico, noul președinte ales al guvernului Republicii Slovace, și de Viktor Orbán, prim-ministrul Ungariei. Ambii nu sunt în favoarea trimiterii de mai mulți bani în Ucraina. Planul propus de Comisia Europeană include un plan de ajutor în valoare de 50 de miliarde de euro: 33 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi și 17 miliarde de euro sub formă de granturi. O logică respinsă de guvernul italian, care este în favoarea ajutorării Kievului, dar care subliniază necesitatea de a găsi un acord unic care să includă și un acord privind fondurile pentru imigrație. Un acord care trebuie găsit cât mai curând posibil, altfel Ucraina se va trezi fără ajutor de la 1 ianuarie.
Tema migranților a fost, de asemenea, centrală. Viziunea italiană, susținută și de Comisia Europeană, în fața războiului din Orientul Mijlociu pare să fie acum împărtășită. Printre propuneri se numără: evaluarea unei prelungiri a misiunii navale Irini, eficientizarea repatrierilor și creșterea fondurilor alocate pentru dosarul migrațiilor. Pentru a face toate acestea, este esențial să colaborăm cu țările din Africa de Nord, în primul rând cu Egiptul.