Războiul din Israel stârnește disensiuni în cadrul Uniunii Europene

Războiul din Israel, deși se află încă la început, a creat deja disensiuni în cadrul Uniunii Europene. Deși statele membre sunt unite în a condamna atacurile Hamas și în a sprijini Israelul în situația tragică în care se află în prezent, încet, dar sigur, apare o ruptură între statele membre care au poziții diferite cu privire la continuarea sprijinului financiar pentru palestinieni.

Unele dintre aceste țări, prin vocea liderilor lor, fie la nivel prezidențial, fie în fruntea guvernelor lor, și-au exprimat deja poziția. Iar argumentul principal pentru continuarea acestui sprijin este că poporul palestinian nu trebuie confundat cu organizația teroristă Hamas. De aici și discuțiile privind suspendarea sau nu a sprijinului financiar acordat în ultimii ani Palestinei de către UE – o sumă extrem de substanțială, menită să susțină populația acestei țări aflată de mai bine de jumătate de secol în conflict permanent cu vecinul său Israel. Pe de altă parte, este de înțeles poziția statelor în care politicienii solicită – cu prudență sau cu vehemență – suspendarea acestui sprijin, în urma atacurilor care au provocat mii de morți și răniți de către organizația teroristă Hamas la 7 octombrie. Acestea au fost sărbătorite pe străzile orașelor din Europa de Vest de către cetățenii de origine palestiniană care beneficiază de protecția oferită de aceste state, inclusiv prin acordarea cetățeniei. Cu toate acestea, este important să ne gândim la consecințele pe care le-ar avea o eventuală suspendare a acestui sprijin și dacă, în absența unor soluții în acest domeniu, Europa s-ar putea confrunta cu un nou val de migranți, mai ales în contextul actual al unui sentiment anti-migraționist în creștere.

Reacția „la cald” a UE imediat după atacurile din 7 octombrie a fost exprimată de comisarul european Oliver Varhelyi:

„Toate plățile suspendate imediat, toate proiectele revizuite, toate bugetele proiectelor, inclusiv pentru 2023, amânate până la noi ordine, reevaluarea întregului program”, a scris el pe Platforma X.

Cu toate acestea, doar o zi mai târziu, Comisia Europeană a anunțat că nu va suspenda ajutorul acordat poporului palestinian prin intermediul statelor sale membre, dar că va reevalua modul în care va fi pus în aplicare planul de sprijin în viitor.

Purtătorul de cuvânt al Comisiei, Eric Mamer, a recunoscut că înainte de anunțul lui Varhelyi nu au existat consultări pe această temă și a recunoscut că a fost nevoie de ore de consultări cu statele membre pentru a publica ceea ce părea a fi o rectificare din partea Comisiei Europene. Se pare că a fost convocat un Consiliu al miniștrilor europeni de externe, care ar fi fost chemat pentru a armoniza pozițiile. Potrivit anunțului oficial, reuniunea a fost convocată de șeful diplomației europene, Josep Borrell, pentru a discuta situația dintre Israel și Palestina. În opinia sa, răspunsul Israelului pentru a-și apăra teritoriul este legitim, dar trebuie să se desfășoare în limitele dreptului internațional, un punct de vedere împărtășit și de Națiunile Unite.

Spania și Franța nu vor să oprească ajutorul financiar acordat populației palestiniene

Spania și Franța sunt două dintre statele membre care nu doresc să oprească ajutorul financiar și au anunțat oficial acest lucru. Aceștia sunt de acord cu revizuirea acordului, dar nu și cu suspendarea ajutorului financiar – și susțin că este necesar să nu se confunde „grupul terorist cu populația palestiniană”.

„Această cooperare trebuie să continue, nu putem confunda Hamas, care se află pe lista UE a grupurilor teroriste, cu populația palestiniană sau cu Autoritatea Palestiniană sau cu organizațiile Națiunilor Unite de pe teren”, a declarat Jose Manuel Albares, ministrul de externe în exercițiu, într-un interviu acordat postului de radio spaniol Cadena SER.

„Nu suntem în favoarea suspendării ajutorului care beneficiază direct de poporul palestinian și am făcut acest lucru clar ieri Comisiei Europene (…) Acest ajutor se concentrează pe sprijinirea populațiilor palestiniene, în domeniile apei, sănătății, securității alimentare și educației”, a precizat Ministerul francez de Externe într-un comunicat, potrivit Agerpres.

Pe de altă parte, alte două țări, Germania și Austria, au anunțat că iau în considerare suspendarea sprijinului acordat palestinienilor, care se ridică la câteva sute de milioane de euro. Oficialii guvernului german au anunțat că va avea loc o reevaluare a sprijinului acordat palestinienilor. În același timp, potrivit executivului de la Berlin, Germania „va discuta cu Israelul despre cum pot fi realizate proiectele de dezvoltare în regiune și se va coordona cu partenerii internaționali în acest sens”, potrivit Reuters.

Conservatorii germani doresc încetarea ajutorului pentru palestinieni

Mai radicali, unii parlamentari germani, în special din opoziția conservatoare, au cerut încetarea ajutorului pentru Palestina.

„Întreaga Europă, toate cele 27 de state, trebuie să declare acum: avem nevoie de un nou început și nu vom mai finanța teroriștii”, a declarat conservatorul Armin Laschet.

Poziția clară a Germaniei este de înțeles în contextul în care atacul Hamas asupra Israelului a fost sărbătorit pe străzile Berlinului de o rețea pro-palestiniană. În acest context, politicieni din Partidul Creștin-Democrat și din Partidul Verzilor cer o revizuire a interzicerii asociațiilor pro-palestiniene în Germania și chiar pun sub semnul întrebării retragerea unor cetățeni germani.

Austria: Una dintre cele mai puternice poziții pro-Israel din Uniunea Europeană

Proteste pro-Hamas au avut loc și la Lyon, în Franța, unde manifestanții l-au acuzat pe președintele Emmanuel Macron că este „complice” cu „Israelul criminal”. Deși până în prezent nu au avut loc astfel de proteste în marile orașe austriece, guvernul cancelarului Karl Nehammer a anunțat deja că va suspenda ajutorul de 19 milioane de euro pentru Palestina. Poziția Vienei nu este surprinzătoare. Asta pentru că guvernul austriac a adoptat în ultimii ani una dintre cele mai puternice poziții pro-Israel din Uniunea Europeană. Majoritatea țărilor europene nu și-au exprimat (încă) o poziție oficială în această privință. Printre acestea se numără și România, unde problema sprijinului financiar acordat palestinienilor a rămas neexplorată nici măcar în spațiul public. Aceasta în ciuda faptului că are relații tradiționale cu Palestina, iar mulți studenți palestinieni studiază în universitățile românești încă dinainte de revoluția din decembrie 1989.

Potrivit comisarului european Oliver Varhelyi, actualul program de asistență financiară pentru Palestina se ridică la aproape 700 de milioane de euro. Acesta face parte din planul multianual de sprijin pentru dezvoltare al UE pentru Palestina, în valoare totală de 1,2 miliarde de euro. UE oferă sprijin pentru dezvoltare Palestinei după ce SUA au „tăiat” finanțarea agenției ONU care se ocupă de refugiații palestinieni – UNRWA – în timpul administrației Trump. Principalul argument oficial luat în considerare la momentul respectiv a fost prezentat foarte clar de către comisarul european de atunci, Johannes Hahn:

„Fără UNRWA și fără perspectiva unei soluții bazate pe două state, va exista doar haos și violență atât pentru israelieni, cât și pentru palestinieni”. Iar acest „haos” ar putea aduce valuri semnificative de migranți din această zonă în Europa.

Agenția ONU de ajutorare și lucrări pentru refugiații palestinieni din Orientul Apropiat a fost înființată după războiul arabo-palestinian din 1948 și a început să funcționeze în 1950. La acea vreme, UNRWA era responsabilă pentru 750.000 de persoane. În prezent, 5,5 milioane de palestinieni sunt eligibili pentru a beneficia de serviciile agenției. Principalele sale servicii sunt educația și asistența medicală, agenția gestionând 700 de școli și 140 de clinici construite în ultimele șapte decenii.

O scădere a sprijinului UE – care asigură în prezent aproape jumătate din bugetul de funcționare al UNRWA – ar putea pune în pericol funcționarea acesteia, mai ales că agenția a fost „în pragul colapsului financiar” în luna iunie, potrivit secretarului general al ONU, Antonio Gutterez. Cu toate acestea, de la atacurile din 7 octombrie, UNRWA se străduiește să adăpostească aproape 200.000 de persoane din Fâșia Gaza în cele câteva școli pe care le administrează, deși majoritatea au fost avariate de contraatacul israelian.

Nu putem încheia acest articol fără să spunem că este foarte probabil ca în viitorul apropiat, în funcție de evoluția conflictului declanșat la 7 octombrie, Europa să fie din nou ținta unui nou val de migranți. Din acest punct de vedere, cele mai afectate țări vor fi Spania, Italia și Grecia, care se află pe principala rută maritimă a migranților către Uniunea Europeană.