Subscribe
Modelul 4+2 este în curs de desfășurare, ceea ce va revoluționa relația dintre educația școlară și lumea muncii
Recenta aprobare a proiectului de lege privind reforma învățământului tehnico-profesional în Italia marchează un moment de cotitură important în sistemul educațional al țării.
Această schimbare, care introduce modelul lanțului de aprovizionare 4+2, reprezintă un pas înainte în legătura dintre lumea educației și cea a muncii, răspunzând unei nevoi tot mai urgente de a alinia competențele tinerilor la nevoile pieței.
Modelul lanțului de aprovizionare 4+2, care stă la baza reformei, prevede un parcurs educațional împărțit în patru ani de învățământ tehnic sau profesional, urmați de doi ani de specializare.
Acest sistem a fost conceput pentru a oferi elevilor o educație solidă și cuprinzătoare, care combină cunoștințele teoretice și competențele practice, permițându-le să intre în lumea muncii cu o pregătire adecvată și vandabilă.
Ministrul Educației și Meritului, Giuseppe Valditara, a subliniat importanța acestui nou model, declarând că este o „zi importantă” pentru studenții italieni și pentru sistemul productiv al țării.
Reforma, a explicat Valditara, este rezultatul muncii în echipă în cadrul majorității și reprezintă menținerea unui angajament luat față de tineri și față de lumea muncii.
Unul dintre obiectivele principale ale reformei este de a crea un canal de educație de „serie A” care să nu fie văzut ca o alegere de mâna a doua în comparație cu traseele academice tradiționale, ci ca o oportunitate valoroasă de a construi o carieră solidă și profitabilă.
Acest nou sistem este inspirat din cele mai bune experiențe europene în domeniul învățământului tehnico-profesional, având ca obiectiv formarea de profesioniști cu înaltă calificare, pregătiți să răspundă provocărilor de pe piața muncii.
Modelul 4+2 nu numai că asigură o formare de înaltă calitate, dar promovează și o mai mare implicare a întreprinderilor în procesul educațional.
Întreprinderile vor putea contribui activ la definirea programelor de formare, asigurându-se că competențele predate sunt în conformitate cu nevoile pieței și cu evoluțiile tehnologice și productive.
Una dintre cele mai grave probleme care afectează piața muncii din Italia este așa-numita „nepotrivire” dintre oferta de formare și cererea de locuri de muncă.
În prezent, multe întreprinderi se luptă să găsească competențele necesare pentru a ocupa posturile disponibile, ceea ce duce la o încetinire a creșterii și a competitivității sistemului de producție.
Această deconectare între educație și lumea muncii a fost recunoscută ca o problemă crucială de către reformă, care vizează reducerea drastică a acestui decalaj.
Legătura mai strânsă între formare și întreprinderi, prevăzută de noul model, ar trebui să contribuie la umplerea acestui decalaj, oferind studenților nu numai educație teoretică, ci și experiență practică și directă în lumea muncii.
Această dublă abordare a fost deja adoptată cu succes în alte țări europene, precum Germania, și s-a dovedit a fi eficientă în asigurarea unei rate ridicate de ocupare a forței de muncă în rândul tinerilor absolvenți.
Reforma introduce, de asemenea, o serie de inovații în programele de formare, care vor fi actualizate pentru a reflecta nevoile unei piețe a muncii în continuă schimbare.
Noile competențe necesare, în special în sectoarele de înaltă tehnologie precum automatizarea, inteligența artificială și durabilitatea, vor fi integrate în programele școlare, oferind elevilor o formare de ultimă oră.
În plus, reforma include introducerea unor module de formare specifice privind competențele transversale, competențe transversale din ce în ce mai solicitate de întreprinderi, precum capacitatea de a lucra în echipă, rezolvarea problemelor și gestionarea timpului. Aceste competențe, adesea subestimate în parcursurile educaționale tradiționale, vor face parte integrantă din formarea tehnico-profesională, contribuind la formarea unor profesioniști compleți și versatili.
Aprobarea reformei învățământului tehnico-profesional reprezintă un pas important către un sistem educațional mai echitabil și mai incluziv, capabil să ofere oportunități concrete tuturor elevilor, indiferent de proveniența lor.
Noul model 4+2 ar putea nu numai să îmbunătățească capacitatea de inserție profesională a tinerilor, ci și să contribuie la reducerea ratei abandonului școlar, o problemă care este încă semnificativă în unele zone ale țării.
În plus, o mai mare integrare între educație și lumea muncii ar trebui să favorizeze o redresare economică mai robustă și mai durabilă, datorită disponibilității unor competențe actualizate care să răspundă nevoilor pieței.
Întreprinderile italiene, în special cele implicate în sectoare inovatoare și tehnologice, vor putea conta pe o forță de muncă calificată și formată, capabilă să sprijine creșterea și competitivitatea țării.
Reforma învățământului tehnico-profesional marchează un pas fundamental în reînnoirea sistemului de învățământ italian.
Modelul 4+2, cu abordarea sa integrată și inovatoare, oferă un răspuns concret la necesitatea de a forma tineri pregătiți să intre în lumea muncii cu competențe adecvate și actualizate.
Datorită acestei reforme, Italia se apropie de cele mai bune standarde europene, concentrându-se pe o educație de calitate care poate face cu adevărat diferența pentru viitorul tinerilor și pentru competitivitatea sistemului național de producție.
Alessandro Fiorentino