Regiunea separatistă din Moldova încearcă să se alăture oficial Rusiei

Între Moldova și Ucraina se află o regiune adesea trecută cu vederea pe scena mondială, dar plină de complexitate și controverse. Transnistria, oficial Republica Moldovenească Pridnestroviană, este un stat autoproclamat, cu o suveranitate ambiguă și legături foarte puternice cu Rusia. Acum, încearcă să își rezolve propria criză de identitate prin unirea oficială cu „patria mamă”.

O scurtă istorie a „Republicii”

Originile crizei de identitate din Transnistria datează de la destrămarea Uniunii Sovietice. La destrămarea URSS în 1991, Moldova și-a declarat independența, dar Transnistria, populată predominant de etnici ruși și ucraineni, s-a opus integrării în noul stat moldovean. A urmat un conflict scurt, dar sângeros, care a dus la o încetare a focului în 1992. De atunci, Transnistria a funcționat ca o entitate independentă de facto, dar nerecunoscută de comunitatea internațională.

În ciuda faptului că nu este recunoscută la nivel internațional, își administrează propriul guvern, propria armată și propriile instituții, prezentând o aparență de stat. Cu toate acestea, legitimitatea sa politică rămâne controversată, Moldova afirmându-și integritatea teritorială și suveranitatea asupra regiunii.

Ceea ce împiedică statul legitim moldovean să recupereze acest teritoriu este un batalion oficial al armatei ruse, mai exact al ^14-lea, care păzește Transnistria de la încetarea focului menționată mai sus. Fără sprijinul NATO și fără o armată proprie puternică, Moldova nu a avut de ales decât să aștepte și să spere că marii actori de pe scena internațională vor rezolva această problemă.

Anii au trecut și Transnistria a rămas un puzzle geopolitic. Dar toate acestea ar putea fi pe punctul de a se schimba…

Ce pun la cale?

Serviciile secrete moldovenești și activiștii transnistreni în favoarea reunificării cu Republica Moldova au avertizat în ultima săptămână că autoritățile de la Tiraspol (capitala acestei „republici” separatiste) pregătesc cea mai mare mișcare strategică de până acum – scopul final nefiind altul decât asimilarea lor completă în Federația Rusă.

O adunare extraordinară a așa-numiților reprezentanți la diferite niveluri din Transnistria, programată pentru 28 februarie, se anticipează că va face un apel oficial către Moscova privind o eventuală integrare a regiunii separatiste în Federația Rusă, după cum a transmis disidentul transnistrean Ghenadie Ciorba pentru Deschide.md. Astfel de adunări, care au reunit toți oficialii aleși din Transnistria, au fost foarte rare, având loc doar de două ori în istorie: în 1990, când au proclamat republica separatistă autonomă, dar nerecunoscută la nivel internațional, și în 2006, ca răspuns la acuzațiile de blocadă economică din partea Chișinăului.

Ciorba subliniază momentul ales pentru desfășurarea adunării de la Tiraspol, care coincide cu discursul președintelui rus Vladimir Putin în fața Adunării Federale. Potrivit lui, la forumul reprezentanților transnistreni se așteaptă lansarea unei cereri formale de anexare la Federația Rusă din partea locuitorilor din stânga regiunii. Ulterior, la 29 februarie, Putin ar urma să anunțe această evoluție Adunării Federale, care ar urma să delibereze dacă va aproba sau nu cererea.

În cazul în care autoritățile pro-ruse de la Tiraspol vor continua cu o astfel de acțiune, aceasta ar putea intensifica tensiunile în conflictul de lungă durată din Transnistria, oferind un posibil pretext pentru o intervenție militară a Kremlinului. Din punct de vedere istoric, Rusia a invocat justificări similare pentru intervenții armate în teritorii precum Georgia, Crimeea și Ucraina.

Institutul pentru Studiul Războiului (Institute for the Study of War – ISW), un think-tank bine cunoscut și respectat în astfel de probleme, a emis, de asemenea, un avertisment public privind evenimentele care ar putea avea loc până la sfârșitul acestei luni, semnat de editorii săi seniori George Barros, Fredrick W. Kagan, Christina Harward și Angelica Evans.

În plus, îngrijorările exprimate recent de diverse surse nu sunt doar rezultatul unor discuții ocazionale sau al unor zvonuri. În trecut, republica autoproclamată a creat structurile juridice necesare pentru a urmări integrarea în Federația Rusă. Din 2006, Transnistria și-a exprimat în mod oficial dorința de anexare la Rusia. În 2006, în Transnistria a avut loc un referendum în favoarea aderării la Federația Rusă, fiind respins referendumul privind reunificarea cu Moldova. În ianuarie 2023, președintele Transnistriei, Vadim Krasnoselski, a reiterat angajamentul continuu al regiunii de a pune în aplicare referendumul din 2006 privind aderarea la Rusia.

Mai mult, ISW apreciază că această evoluție strategică ar putea oferi Federației Ruse o platformă pentru a exercita războiul hibrid asupra Republicii Moldova, aproape lipsită de apărare, printr-un număr foarte variat de mijloace, de la domeniul cibernetic până la operațiuni reale.

Ucraina este sceptică față de informațiile

Serviciul de informații al apărării ucrainene a informat că reprezentanții republicii transnistrene nerecunoscute nu intenționează să facă o petiție președintelui Vladimir Putin pentru încorporarea regiunii separatiste în Rusia în timpul viitorului congres de la sfârșitul acestei luni, potrivit Ukrainska Pravda. Autoritățile ucrainene sugerează că această speculație, care circulă în prezent pe scară largă în mass-media, este o componentă a dinamicii politice interne a Moldovei și reflectă, de asemenea, eforturile Transnistriei de a-și proteja interesele economice.

Cu toate acestea, din cauza localizării geografice a Transnistriei, s-ar putea dovedi a fi în interesul de război al Ucrainei ca acest eveniment să aibă loc. Proximitatea dintre cea mai bine păzită și forțată parte a Ucrainei, respectiv regiunea Odesa, și ceea ce s-ar putea dovedi a fi un teatru de operațiuni transnistrean ar putea stimula Kievul să dorească o anexare a regiunii de către Rusia. Următorul pas ar fi, bineînțeles, ocuparea zonei de către forțele armate ucrainene și utilizarea ocupației ca monedă de schimb în negocierile internaționale care vor începe inevitabil la un moment dat, cu scopul de a pune capăt războiului ruso-ucrainean. Sună neverosimil? Poate pentru analiștii occidentali, dar pe parcursul războiului, au existat rapoarte despre discuții între consilierii lui Zelensky și președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, cu privire la o „soluție” la problema transnistreană. În această lună, doamna Sandu a declarat pentru France24 că, dacă Kievul câștigă războiul, „apare o oportunitate” pentru o astfel de „soluție”. Ea nu a intrat în multe detalii.

Cu toate acestea, tensiunile rămân ridicate la Chișinău

Biroul Politici pentru Reintegrare din cadrul Guvernului Republicii Moldova a lansat un apel către autoritățile transnistrene, îndemnându-le să dea dovadă de prudență și să se abțină de la acțiuni impulsive. Această declarație a Biroului vine ca urmare a informațiilor care circulă în spațiul public cu privire la viitorul congres al deputaților de toate nivelurile, programat pentru 28 februarie în Transnistria, așa cum a comunicat Biroul pe site-ul oficial al Guvernului Republicii Moldova.

Subliniind monitorizarea vigilentă a situației din regiunea transnistreană, Biroul menține o comunicare continuă cu Misiunea OSCE și cu alți parteneri internaționali. Comentariul subliniază convingerea că Tiraspolul este conștient de potențialele repercusiuni ale deciziilor „nesăbuite”.

Surse guvernamentale românești au dezvăluit pentru G4Media (unul dintre cele mai importante site-uri de știri politice din România) că președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, va participa peste două săptămâni la viitorul congres al Partidului Popular European (PPE) de la București, pe fondul unor tensiuni sporite. Congresul PPE, programat pentru 6 și 7 martie, va reuni toți șefii de stat și de guvern, alături de liderii partidelor din PPE, alături de personalități precum președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintele Parlamentului European, Roberta Metsola, și toți comisarii europeni asociați blocului politic.

Astfel de decizii arată că Republica Moldova ar putea avea acces la informații care sunt ținute departe de public și va încerca să mobilizeze puterile occidentale în favoarea sa în cazul în care cel mai rău scenariu se va materializa. Dar, ca și în cazul Ucrainei, nu se știe încă ce cale poate urma Uniunea Europeană și/sau NATO, dat fiind faptul că Moldova nu face parte încă din niciuna dintre aceste organizații.