Denunțarea de către Rusia a acordului care permitea exportul în siguranță al cerealelor ucrainene prin porturile din Marea Neagră stârnește îngrijorare la Kiev, pentru care aceste exporturi reprezentau o sursă serioasă de venituri, dar și la nivel mondial, multe țări în curs de dezvoltare, în special state africane, fiind dependente de aceste importuri.
Un acord încheiat în iulie anul trecut a contribuit la atenuarea crizei alimentare provocate de războiul ruso-ucrainean, facilitând ca peste 30 de milioane de tone de cereale ucrainene să ajungă în siguranță în țările europene în ultimele zece luni. Anunțul ieșirii Rusiei din acord a confirmat estimările sumbre, ceea ce a dus, chiar în ziua în care a fost făcut public, la o creștere a prețurilor la grâu pe piețele internaționale. Acum, Ucraina cere soluții, iar o posibilitate este ca România și Bulgaria să garanteze un coridor sigur prin apele lor teritoriale. Deși nu a răspuns încă oficial la această solicitare, președintele României a asigurat deja Kievul că va continua să sprijine exporturile de cereale ucrainene.
Inițiativa privind cerealele din Marea Neagră, acordul negociat de ONU și Turcia la Istanbul în iulie anul trecut, ajută Ucraina să își exporte cerealele prin Marea Neagră din trei porturi – Odessa, Chornomorsk și Pivdenny – folosind un coridor sigur către strâmtoarea Bosfor. Acordul a fost denunțat de partea rusă chiar înainte de expirarea ultimului termen, iar acordul a fost reînnoit în martie pentru încă două luni, în ciuda insistențelor mediatorilor care au cerut un termen mai lung. Rusia a acuzat în repetate rânduri că acordul privind exporturile de cereale ucrainene nu respectă componenta acordului care prevede facilitarea exporturilor de cereale și îngrășăminte rusești, împiedicate indirect de efectul sancțiunilor financiare occidentale împotriva sa. Scopul acordului, a susținut Moscova, a fost de a ajuta țările sărace care au nevoie de cereale. În realitate, însă, cei mai mari importatori de cereale ucrainene rămân țările europene (Spania, Italia și Olanda), care oferă Kievului resurse financiare semnificative.
„Din păcate, partea din acordurile privind Marea Neagră care privește Rusia nu a fost pusă în aplicare până în prezent. Prin urmare, acordul său a fost reziliat. De îndată ce partea rusă va fi finalizată, Rusia va reveni imediat la punerea în aplicare a acestui acord”, a precizat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
Încheierea acordului a avut loc la scurt timp după ce podul de la Kerch, care leagă Rusia continentală de Crimeea ocupată, a fost aruncat în aer. Întrebat dacă decizia Rusiei de a se retrage din acord are vreo legătură cu atacul de pe podul de la Kerch, Peskov a negat acest lucru.
„Sunt evenimente care nu au legătură între ele. Chiar înainte de acest atac terorist, poziția a fost declarată de președintele Putin. Și repet din nou, de îndată ce partea din acordurile privind Marea Neagră care privește Rusia va fi îndeplinită, Rusia va reveni imediat la punerea în aplicare a acordului”, a declarat Dmitri Peskov.
În ziua în care a fost anunțată suspendarea acordului, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că va continua să folosească ruta cerealelor din Marea Neagră pentru că „nu îi este frică”.
„Chiar și fără Federația Rusă, trebuie făcut totul pentru a folosi acest coridor al Mării Negre. Nu ne este teamă”, a declarat purtătorul de cuvânt Serhii Nikiforov, citat de Zelenski.
Rute temporare pentru transportul de cereale prin apele teritoriale ale României și Bulgariei
Într-o scrisoare oficială a guvernului de la Kiev, consultată de Reuters, se precizează că Ucraina lucrează în prezent la stabilirea unei rute temporare de transport prin apele teritoriale ale României.
„Rusia, după ce s-a retras din acord, a declarat că nu garantează securitatea. Și asta înseamnă că vor trage asupra porturilor, infrastructurii și, posibil, asupra navelor. Acesta este riscul”, a declarat ambasadorul Vasil Bodnar la televiziunea publică ucraineană Suspilne, potrivit News.ro.
Diplomatul ucrainean a explicat că aceste amenințări vor afecta în special companiile de transport maritim și companiile de asigurări. În acest context, valoarea de asigurare a navelor va crește cu siguranță. În același timp, potrivit lui Bodnar, Ucraina a creat un fond pentru a garanta aceste riscuri.
„Avem, de asemenea, oportunități de a atrage nave și companii care sunt pregătite să furnizeze aceste nave pentru a transporta cereale. Din punctul nostru de vedere, acest lucru poate fi implementat chiar și fără a folosi această rută care a fost deja convenită, ci prin apele teritoriale ale României și Bulgariei. Este, de asemenea, o posibilă opțiune de minimizare a riscurilor”, a declarat ambasadorul.
Ucraina, a treia sursă de importuri agroalimentare din UE
Ucraina a devenit a treia cea mai mare sursă de importuri agroalimentare din UE în 2022, cu o creștere de 88% față de 2021, depășind chiar importurile europene din SUA. Importurile masive de cereale ucrainene, scutite de taxe vamale începând cu mai 2022, au stârnit nemulțumirea agricultorilor din țările vecine, inclusiv din România. Potrivit estimărilor Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli, numai fermierii români au pierdut peste 2,6 milioane de euro din cauza produselor ucrainene vândute sub prețul pieței și, adesea, de o calitate îndoielnică. Mai mult, o mare parte din produsele agroalimentare importate de UE din Ucraina s-au dovedit a fi de proastă calitate în urma controalelor de calitate în ceea ce privește cantitățile de pesticide utilizate. Președintele asociației, Vasile Nica, a declarat la Digi 24 că multe dintre produsele agricole care vin din Ucraina sunt modificate genetic și, prin urmare, nu au ce căuta pe piața UE. Deși destinate țărilor în curs de dezvoltare (în special celor din Africa), cerealele ucrainene au rămas în cea mai mare parte în Europa. Acest lucru a fost confirmat de statisticile privind fluxul de cereale prin portul Constanța anul trecut. Cu o capacitate de depozitare de aproximativ două milioane de tone, a intermediat anul trecut exporturi de cereale în valoare de 24 de milioane de tone, majoritatea ajungând în țările UE.
Dar statisticile oficiale europene susțin că 64% din grâul exportat prin intermediul Inițiativei Cerealelor din Marea Neagră a ajuns în țările în curs de dezvoltare. Dar grâul a reprezentat doar 28% din totalul exporturilor. Jumătate din cerealele ucrainene exportate au fost reprezentate de porumb, 11% de produse din floarea-soarelui, iar restul de alte produse cerealiere. Programul Alimentar Mondial al Națiunilor Unite (PAM – cea mai mare organizație umanitară din lume) transportă, de asemenea, grâu din porturile de la Marea Neagră. Înainte de război, programul a cumpărat jumătate din stocul de cereale din Ucraina. De la începutul inițiativei, în august 2022, peste 625 000 de tone de grâu au părăsit porturile ucrainene cu destinația Etiopia, Yemen, Afganistan, Sudan, Somalia, Kenya și Djibouti.
Lipsa cerealelor ucrainene și rusești, care aprovizionau și piețele de dinainte de război din Europa, Asia și Africa, va duce, în mod previzibil, la creșteri semnificative ale prețurilor. În ziua anunțului privind suspendarea acordului de la Istanbul, contractele futures pentru grâu de la Chicago Grain Exchange au urcat cu 3,4%, la 6,84 dolari pe bushel (aproximativ 27 de kilograme), după ce anterior au crescut cu peste 4%, au declarat traderii, citați de Reuters. Anunțul Rusiei de a rupe acordul care permite exporturile de cereale ucrainene din Marea Neagră va duce la agravarea penuriei de alimente, a reacționat Casa Albă, potrivit Reuters.
„Decizia Rusiei de a suspenda participarea la Inițiativa privind cerealele din Marea Neagră va agrava insecuritatea alimentară și va afecta milioane de persoane vulnerabile din întreaga lume. Inițiativa a fost esențială pentru scăderea prețurilor alimentelor din întreaga lume, care au crescut ca urmare a invaziei brutale și neprovocate a Rusiei în Ucraina”, a declarat Adam Hodge, purtător de cuvânt al Consiliului Național de Securitate, într-un comunicat.
Decizia Rusiei de a rupe acordul care permitea exportul în siguranță al cerealelor ucrainene în Marea Neagră este un „act de cruzime”, a declarat luni ambasadorul SUA la ONU, Linda Thomas-Greenfield, citată de Reuters.
„Rusia a dat o nouă lovitură celor mai vulnerabile persoane din lume, de data aceasta prin suspendarea participării sale la inițiativa privind grânarele din Marea Neagră. Acesta este cu adevărat un alt act de cruzime”, a declarat Linda Thomas-Greenfield.
Președintele Klaus Iohannis, aflat în vizită la Bruxelles, a calificat drept „regretabilă” decizia Rusiei de a încălca acordul privind exporturile de cereale din Ucraina.
„Jumătate din grâul ucrainean a fost exportat prin România, am adaptat și îmbunătățit rutele și vom continua să facem acest lucru. Credem că este important și bine să fim alături de Ucraina și să sprijinim aceste exporturi pentru a preveni orice sincope”, a spus Iohannis, întrebat despre consecințele pe care decizia Rusiei le-ar putea avea pentru România.
Cert este că România a importat în 2022 de peste 20 de ori mai multe produse agroalimentare ucrainene decât în 2021, potrivit datelor oficiale ale Institutului Național de Statistică.