Așa-numitul Semestru european a fost creat în 2010 ca o procedură anuală neobligatorie pentru ca statele membre să își coordoneze politica economică respectivă. În ceea ce privește domeniile macroeconomic, fiscal și monetar, acest lucru este destul de logic dacă există o monedă cvasi-unică în Uniunea Europeană, euro. Toate națiunile europene care au aderat la Uniunea monetară renunță prin definiție la o politică monetară proprie, care devine acum gestionată de la Frankfurt. Acest lucru necesită luarea în considerare și îngrijirea condițiilor de bază pentru menținerea monedei unice la un nivel care să reflecte puterea economică a Uniunii și piața unică. Dată fiind importanța sa, acest instrument de soft law poate fi considerat destul de puternic. În plus, în ultimii ani, semestrul european a fost extins la politica de mediu și, mai recent, la chestiuni sociale tot mai ample. De ce este acest lucru necesar și cum reacționează diferitele grupuri politice la această tendință în Parlamentul European este, prin urmare, un exercițiu necesar, în special ținând cont de faptul că, sub titlul „social”, multe competențe pot fi transferate în practică la Bruxelles, chiar dacă, în mod formal, acestea sunt conferite și rămân la statele membre. Grupul Popular European, prin intermediul unui nou proiect de raport întocmit de deputatul spaniol Maravillas Abadia Jover chiar la începutul actualei legislaturi, solicită Comisiei să includă recomandări specifice privind accesibilitatea locuințelor în semestrul european și să promoveze investițiile în locuințe, inclusiv prin intermediul instrumentelor financiare ale Băncii Europene de Investiții. Acesta consideră, de asemenea, că revizuirea cadrului de reglementare al UE pentru sectorul locuințelor ar trebui să protejeze proprietarii de locuințe de diminuarea în continuare a ofertei. Cu toate acestea, acest lucru are două defecte evidente: în primul rând, termenul „cadru de reglementare al UE pentru sectorul locuințelor” este ambiguu, deoarece cadrul de reglementare pentru sectorul locuințelor aparține în principal statelor membre, UE neavând nicio competență în acest domeniu, în afara unei singure mențiuni în Carta drepturilor fundamentale a UE; și în al doilea rând, proprietarii de locuințe nu trebuie protejați de diminuarea ofertei, deoarece sunt de fapt avantajați de aceasta – cei care trebuie protejați de diminuarea ofertei sunt acei cetățeni ai statelor membre care doresc să fie proprietari de locuințe și cărora li se blochează accesul la proprietate din cauza diminuării ofertei. Raportorul PPE pentru acest dosar solicită, de asemenea, ca semestrul european să abordeze impactul socio-economic al singurătății asupra productivității și bunăstării prin promovarea unei strategii UE. De ce să nu promovăm statele membre să sprijine familia, în loc să ocolim apelul pentru această instituție tradițională, temelia societății, după cum ar spune declarația conservatoare de la Praga? Dna Abadia Jover propune un card european pentru familiile numeroase, deși, conform principiului subsidiarității, acest lucru ar putea fi realizat mai bine la nivel național. Reacția Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR), sub forma unor amendamente depuse de trei dintre cei șase membri ai Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale din cadrul ECR, dna Maląg, dna Teodorescu și dna Elena Donazzan, este de a solicita Comisiei să efectueze verificări ale competitivității pentru fiecare nouă propunere legislativă, luând în considerare impactul general al legislației UE asupra întreprinderilor, precum și asupra altor politici și programe ale UE.
Între timp, celălalt mare grup politic care contestă tendința centralistă, grupul Patrioții pentru Europa, solicită Comisiei să evite să pună povara conversiei eficienței energetice a locuințelor pe umerii familiilor și să plaseze Europa în fruntea cercetării și inovării la nivel global, în special în ceea ce privește tehnologiile disruptive, pentru a îndeplini un obiectiv de cheltuieli de 3 % din PIB pentru cercetare și dezvoltare până în 2030. În special, delegațiile maghiară și franceză din acest din urmă grup, reprezentate de dl Pál Szekeres și dna Mélanie Disdier, sunt cele care încearcă să corecteze proiectul de raport în direcția menționată. Sursa imaginii: Wikipedia