Rolul Irlandei în politicile UE privind schimbările climatice

Rolul Irlandei în politicile climatice ale Uniunii Europene a fost un subiect din ce în ce mai important în ultimii ani. Cu toate acestea, fezabilitatea realizării decarbonizării în paralel cu menținerea creșterii economice rămâne extrem de discutabilă – în special având în vedere rezistența UE față de energia nucleară. În ciuda eforturilor de reducere a emisiilor de dioxid de carbon și de extindere a energiei regenerabile, sectorul agricol al Irlandei, dependența de combustibilii fosili și ineficiența locuințelor reprezintă obstacole semnificative care nu pot fi depășite cu ușurință. În plus, taxele pe carbon, adesea prezentate ca o soluție, ar putea face mai mult rău decât bine, împovărând cetățenii și întreprinderile obișnuite fără a genera reduceri semnificative ale emisiilor.

Acest articol analizează rolul Irlandei în politicile UE privind schimbările climatice, limitările semnificative ale abordării sale actuale și compromisurile dificile pe care factorii de decizie continuă să le ignore.

Politicile UE privind schimbările climatice și angajamentele Irlandei

UE s-a poziționat ca lider mondial în ceea ce privește măsurile de combatere a schimbărilor climatice, cu obiective ambițioase în cadrul pachetului european „Green Deal ” și al pachetului „Fit for 55„, care vizează reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030 față de nivelurile din 1990. Cu toate acestea, aceste obiective par adesea mai mult aspiraționale decât realiste, în special pentru o țară precum Irlanda, care nu dispune de un sector al energiei nucleare și se bazează în mare măsură pe agricultură și transport. Principalele angajamente ale Irlandei în cadrul politicilor UE privind clima includ:

• Obținerea de emisii nete zero până în 2050 în conformitate cu Legea europeană privind clima.
• Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) cu peste 50% până în 2030.
• Extinderea energiei regenerabile la 80% din producția de electricitate până în 2030.
• Eliminarea treptată a producției de energie pe bază de turbă și cărbune în favoarea energiei eoliene și solare.

În ciuda acestor angajamente, Irlanda a întâmpinat în mod constant dificultăți în îndeplinirea obiectivelor de reducere a emisiilor impuse de UE. Dependența excesivă de sursele regenerabile intermitente, cum ar fi energia eoliană, ridică probleme serioase în ceea ce privește stabilitatea rețelei și securitatea energetică, în special fără energia nucleară ca sursă de energie de bază.

Eforturile irlandeze de combatere a schimbărilor climatice au avut succes – dar cu ce costuri?

Extinderea energiei regenerabile

Irlanda și-a sporit dependența de energia eoliană, cu peste 40 % din energia electrică produsă din energie eoliană. Cu toate acestea, lipsa unei producții de bază constante înseamnă că dependența de gazul importat rămâne ridicată, iar perioadele de producție eoliană scăzută continuă să reprezinte provocări majore. Insistența guvernului de a exclude energia nucleară forțează Irlanda într-o situație precară în care costurile energiei rămân volatile, iar fiabilitatea rețelei este din ce în ce mai amenințată.

Taxa pe carbon: O povară pentru public?

Irlanda a fost printre primele țări din UE care au introdus o taxă pe carbon în 2010, majorând-o progresiv la 41 EUR pe tonă în 2024, cu planuri de a ajunge la 100 EUR pe tonă până în 2030. În timp ce factorii de decizie politică susțin că această taxă stimulează alegerile mai ecologice, în realitate, ea reprezintă o povară excesivă pentru gospodăriile și întreprinderile care se luptă deja cu costurile ridicate ale energiei. Taxele pe carbon afectează în mod disproporționat persoanele cu venituri mici, având în același timp un impact redus asupra marilor poluatori, care pot pur și simplu absorbi costurile sau le pot transfera asupra consumatorilor.

Avansuri legislative cu rezultate incerte

Legea privind acțiunea pentru climă și dezvoltarea cu emisii reduse de carbon (2021) oferă un cadru obligatoriu din punct de vedere juridic pentru politicile climatice ale Irlandei, însă eficacitatea sa rămâne discutabilă. În lipsa energiei nucleare sau a unor descoperiri tehnologice majore, nu este clar cum va putea Irlanda să îndeplinească aceste obiective obligatorii din punct de vedere juridic în materie de emisii fără ca economia sa să fie paralizată sau fără ca emisiile să fie transferate către alte țări.

Provocările climatice ale Irlandei în contextul UE

Agricultura și emisiile de metan: O problemă fără soluție?

Una dintre cele mai mari provocări pentru Irlanda este sectorul agricol, care reprezintă aproape 38% din totalul emisiilor naționale, în principal din cauza metanului provenit de la creșterea animalelor. În ciuda apelurilor pentru reducerea efectivelor naționale de bovine, acest lucru este imposibil din punct de vedere politic și economic, având în vedere dependența economică a Irlandei de exporturile de produse lactate și carne de vită. Soluțiile propuse includ:

• Reducerea efectivelor naționale de bovine – o abordare nerealistă și devastatoare din punct de vedere economic.
• Încurajarea adoptării de tehnici agricole durabile, deși acestea rămân în mare parte neprobate la scară largă.
• Promovarea împăduririi și a sechestrării carbonului din sol, însă aceste măsuri nu pot compensa singure emisiile unui sector care constituie coloana vertebrală a economiei irlandeze.

Transportul și dependența de combustibilii fosili: Nici o soluție ușoară

Sectorul transporturilor din Irlanda rămâne puternic dependent de combustibilii fosili, contribuind cu aproximativ 20% la emisiile naționale. Spre deosebire de multe alte țări europene, Irlanda a adoptat lent soluții de transport public din cauza investițiilor slabe în infrastructură și a dispersiei populației rurale. Impulsul pentru adoptarea pe scară largă a vehiculelor electrice (VE) se confruntă cu numeroase obstacole, inclusiv costul ridicat al VE, rețelele de încărcare inadecvate și dependența de energia electrică care este încă generată din combustibili fosili.

Locuințele și ineficiența energetică: Așteptări nerealiste?

Fondul imobiliar ineficient al Irlandei este o problemă bine cunoscută, însă modernizarea locuințelor este un proces lent și costisitor. Deși guvernul a introdus scheme de subvenționare pentru modernizare, amploarea lucrărilor de modernizare necesare este uluitoare, iar mulți proprietari de locuințe pur și simplu nu își pot permite modernizările necesare. Fără energie nucleară sau alte surse de energie fiabile, rețeaua irlandeză rămâne vulnerabilă, iar prețurile la energie nu vor scădea în viitorul apropiat.

Rolul Irlandei în conturarea politicii climatice a UE: Un exercițiu de futilitate?

În calitate de stat membru, Irlanda nu urmărește doar politicile climatice ale UE, ci le influențează în mod activ. Cu toate acestea, având în vedere structura sa economică și realitățile geografice, Irlanda se află adesea în situația de a pleda pentru:

• Flexibilitate în ceea ce privește obiectivele privind emisiile din agricultură, dar cu un succes limitat.
• Creșterea finanțării pentru proiectele de energie regenerabilă, deși fără energia nucleară, aceasta rămâne o soluție incompletă.
• Un cadru de tranziție echitabilă pentru a se asigura că comunitățile rurale și agricole nu sunt afectate în mod disproporționat, deși mulți se întreabă dacă acest lucru este realizabil.

Deși Irlanda sprijină taxele la frontiera carbonului, care au ca scop prevenirea scurgerilor de carbon din importurile cu emisii ridicate, este puțin probabil ca astfel de măsuri să compenseze problemele mai ample cauzate de o strategie de decarbonizare dezechilibrată care exclude energia nucleară.

Perspective de viitor: Este durabilă strategia irlandeză privind clima?

Având în vedere că UE își intensifică eforturile în direcția neutralității climatice, Irlanda se confruntă cu o cale din ce în ce mai dificilă de urmat. Mai multe probleme fundamentale rămân nerezolvate:

a. Intensificarea energiei regenerabile – dar fără un plan de rezervă

Planurile ambițioase de expansiune a energiei eoliene offshore din Irlanda pot oferi o oarecare ușurare, însă lipsa unei surse de bază fiabile de energie înseamnă că securitatea energetică rămâne în pericol. Dacă energia nucleară nu este reconsiderată, Irlanda va continua să se bazeze pe combustibilii fosili ca sursă de rezervă, subminându-și obiectivele climatice.

b. Agricultura: Un sector în criză?

Solicitările de reducere a emisiilor din agricultură fără o alternativă viabilă riscă să afecteze economia rurală a Irlandei și să nu aducă beneficii semnificative pentru climă. Presupunerea că noile tehnologii vor oferi soluții în timp util este departe de a fi sigură.

c. Taxa pe carbon: Mai mult rău decât bine?

Dacă taxele pe carbon continuă să crească, povara economică asupra gospodăriilor și întreprinderilor poate deveni nesustenabilă. În loc să impună costurile consumatorilor, factorii de decizie politică ar trebui să ia în considerare abordări alternative, cum ar fi stimularea investițiilor nucleare sau inovarea tehnologică în captarea carbonului. Rolul Irlandei în politicile UE privind schimbările climatice este plin de contradicții. Deși guvernul s-a angajat să atingă obiective ambițioase de reducere a emisiilor, respingerea energiei nucleare, dependența de taxe ineficiente pe carbon și politicile agricole nerealiste fac foarte improbabilă atingerea acestor obiective fără consecințe economice grave. În lipsa unor schimbări majore de politică, Irlanda s-ar putea trezi în cea mai rea dintre cele două lumi – nereușind să îndeplinească obiectivele UE în materie de climă și impunând în același timp costuri paralizante economiei sale. Este timpul pentru o abordare mai pragmatică și mai diversificată din punct de vedere tehnologic a politicii climatice.