Noile creșteri ale prețului țigărilor în România, în urma unei creșteri de trei ori a accizei de către guvern în mai puțin de un an, anulează eforturile de combatere a contrabandei și duc la un regres în reducerea „pieței negre”, care anul trecut a atins cel mai scăzut nivel din ultimii 15 ani. Dar, mai departe, efectul ar putea fi acela de a slăbi frontierele și de a diminua șansele României de a adera la spațiul Schengen pe cale terestră.
Noile creșteri de taxe din România slăbesc granițele, cresc contrabanda și scad șansele de aderare la Schengen, arată o analiză Fair Observer. România are cea mai lungă graniță cu Ucraina dintre toate statele membre UE sau NATO. România a încercat în repetate rânduri și a eșuat în încercarea de a adera la spațiul economic Schengen, iar acest lucru nu este bun pentru economie, deoarece apartenența la spațiul Schengen este esențială, deoarece oferă nu doar libertate de circulație, ci și securitate. Normele Schengen contribuie la stoparea tuturor problemelor majore, de la crima organizată la contrabandă și terorism.
România s-ar putea îndepărta și mai mult de aderarea la Schengen dacă nu reușește să își securizeze frontiera cu Ucraina. Această frontieră s-a dovedit a fi cea mai profitabilă în ceea ce privește contrabanda și comerțul ilicit din întreaga UE, România rămânând țara cea mai afectată de contrabanda cu țigări din Uniunea Europeană.
Stop Contraband, un site care monitorizează volumul de țigări de contrabandă confiscate, a raportat că 110 milioane de țigări de contrabandă au fost confiscate de autoritățile române doar în 2022. Dar acesta este doar vârful icebergului. Un volum mult mai mare de țigări contrafăcute, în valoare de sute de milioane de euro, a reușit să scape de controalele autorităților, arată investigațiile recente. Decizia autorităților de la București de a majora brusc taxele pentru a treia oară în ultimul an are efecte asupra mai multor sectoare, inclusiv asupra industriei tutunului, care este cea mai predispusă la contrabandă. Acest lucru nu va face decât să sporească contrabanda cu țigări contrafăcute mai ieftine și mai dăunătoare și cu alte bunuri ilicite.
Oficiul European de Luptă Antifraudă a tras un semnal de alarmă cu privire la riscurile multiple ale comerțului ilicit
Intensificarea contrabandei duce la deschiderea de noi rute care sunt folosite de rețelele de crimă organizată. Iar o creștere a contrabandei va deschide noi rute de contrabandă care vor sfârși prin a fi folosite nu doar de contrabandiști, ci și de rețelele de crimă organizată, slăbind granița UE și NATO în perioade de conflict, notează Fair Observer. Summitul NATO de la Vilnius a avut ca scop apărarea frontierei estice a alianței. De la Estonia, în nord, până la Bulgaria, în sud, cea mai testată și puternic militarizată regiune a NATO s-ar putea dovedi cea mai fragilă, iar totul se reduce la politică. Pentru ca NATO să prevaleze în asigurarea securității statelor membre și a aliaților săi, unitatea și predictibilitatea trebuie să devină mai mult decât un slogan încurajator.
„Guvernele trebuie să acționeze pentru a asigura stabilitatea internă și statul de drept. Unele fac, într-adevăr, o treabă mai bună decât altele, dar cu un război la granița de est, s-ar putea să nu fie suficient”, scrie aceeași publicație.
România stabilește un record în lupta împotriva comerțului ilegal cu țigări
Potrivit datelor oficiale, România se află pentru prima dată în ultimii 15 ani sub media UE în ceea ce privește comerțul ilegal cu țigări. Potrivit site-ului MAE român, acesta este un „record”, la care Poliția de Frontieră Română și Inspectoratul General al Poliției Române au contribuit în mare măsură prin acțiunile întreprinse în cursul anului 2022.
„Contrabanda cu țigări, inclusiv cu produse contrafăcute, este evaluată în prezent ca fiind unul dintre cele mai grave riscuri la adresa securității frontierelor, cauzând pierderi de milioane de euro pentru bugetul României și pentru bugetele statelor membre UE. Contracararea acestui fenomen reprezintă un obiectiv prioritar și permanent al Ministerului Afacerilor Interne, atât prin demersuri instituționale proprii, cât și prin colaborarea cu alte structuri ale statului sau cu reprezentanți ai societății civile”, se arată pe site-ul MAE.
Potrivit sursei oficiale citate, polițiștii au ridicat, în 2022, în vederea confiscării, 4 milioane de pachete de țigări cu o valoare aproximativă de 67 milioane de lei (13,4 milioane de euro), peste 27.700 kg de tutun și 23.830 kg de tutun pentru narghilea. Totodată, au fost identificate și destructurate cinci grupuri organizate constituite pentru săvârșirea infracțiunii de contrabandă cu țigări, în care erau implicate 62 de persoane. La nivelul Poliției Române, în cursul anului 2022, au fost înregistrate 782 de dosare penale în care sunt cercetate 1.045 de persoane. Site-ul citează și un studiu al companiei independente de cercetare Novel, potrivit căruia „au fost stabilite două recorduri istorice în evoluția pieței ilicite de țigarete din România, după cum urmează: s-a înregistrat cel mai mic nivel anual al comerțului cu țigarete de pe piața neagră (7,1%) și cel mai mic nivel al pieței ilicite înregistrat într-o lună de cercetare (6,1%), respectiv iulie”. De asemenea, datele MAI relevă faptul că cea mai frecventă metodă folosită de contrabandiști pentru a introduce țigări ilegale în România rămâne în continuare trecerea „frontierei verzi” de către contrabandiști, în general prin locuri greu accesibile polițiștilor de frontieră, transportate în locuri de depozitare sau în mijloace de transport.
Traficul ilicit de țigări a intrat pe un trend ascendent în 2023. Industria tutunului avertizează asupra unor noi creșteri ale accizelor
După ce în 2022 a atins un nivel „record”, potrivit Novel Research, anul trecut, piața țigărilor ilegale din România a intrat pe un trend ascendent. Față de o medie de 7,1% în 2022, contrabanda cu țigări s-a situat în luna mai la 8,2% din consumul total. Acest lucru înseamnă pierderi bugetare anuale de 350 de milioane de euro pentru industria națională a tutunului, spun reprezentanții acesteia. Motivul ar fi creșterea accizei la tutun cu peste 10% în două tranșe, în decurs de opt luni. Creșterea recentă, care a fost cea mai semnificativă, a fost, de asemenea, a treia într-un singur an. Reprezentanții companiilor producătoare de tutun avertizează că nerespectarea calendarului de creștere a accizelor, convenit de coaliția de guvernare în 2022, va duce la o piață neagră în creștere, punând în pericol investițiile în curs, contribuțiile bugetare și, nu în ultimul rând, aderarea României la Schengen.
„Anul trecut a intrat în vigoare cea de-a cincea schemă de majorare a accizelor pentru toate produsele din tutun și nicotină pentru perioada 2022-2026. Prima majorare, conform calendarului, a avut loc în august 2022, iar cea de-a doua la 1 aprilie 2023. Într-un singur an, acciza a crescut cu 11% – 62 de lei, de la 565 la 626 de lei. (…) Din experiențele anterioare, atunci când nu au fost respectate calendarele succesive, instituite înainte de aderarea la UE (din 2002), contrabanda a crescut puternic, piața legală s-a micșorat și bugetul a fost afectat. Vârfurile au fost înregistrate în 2006, 2010, 2014. Ca urmare, companiile atrag atenția că nerespectarea calendarului de majorare a accizelor, asumat de coaliția de guvernare în 2022, va duce la creșterea pieței negre, punând în pericol investițiile în curs, contribuțiile la buget și, nu în ultimul rând, aderarea României la Schengen”, au precizat reprezentanții industriei românești de tutun într-un comunicat comun, citat de Agerpres.
Potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS), exporturile de produse din tutun ale României în 2022 au fost de 1,48 miliarde de euro, în timp ce importurile au fost de 375 milioane de euro, rezultând o contribuție pozitivă la balanța de plăți de 1,1 miliarde de euro. Și cele mai recente date ale INS confirmă această tendință – în primele cinci luni ale anului, exporturile de țigări și produse din tutun încălzit sunt printre cele mai rapide creșteri.
România, al doilea mare producător de produse din tutun din UE
Impactul sectorului tutunului asupra economiei României, excluzând investițiile, este de 1,77% din PIB. Potrivit Eurostat, România, cu trei mari fabrici, este al doilea mare producător de produse din tutun din Uniunea Europeană, la egalitate cu Germania.
„Dacă intenția guvernului este de a aduce accizele pe tutun la media UE, atunci ar trebui să aducă și puterea de cumpărare la media europeană. Românii au o putere de cumpărare cu 51% mai mică decât media UE, potrivit GfK Purchasing Power Europe 2022. De asemenea, presupunând că vom ajunge la nivelul dorit de autorități, ne întrebăm cu profundă îngrijorare, ce va urma – o nouă creștere, peste medie? Lipsa de predictibilitate este cel mai mare dușman al unei afaceri. În 2010, după creșterea neplanificată a accizelor cu peste 50% în mai puțin de nouă luni, contrabanda a depășit 36%! Investițiile au fost oprite, oamenii au fost concediați, iar bugetul a fost prejudiciat cu un miliard de euro. Ca și în trecut, intențiile anunțate în prezent arată incoerență, lipsă de viziune și calcule contabile făcute pe genunchi”, a adăugat Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications JTI România, Moldova și Bulgaria.
Potrivit lui Dragoș Bucurenci, România riscă să piardă progresele semnificative înregistrate în lupta împotriva traficului ilicit de țigări.
„Dacă anul trecut, țara noastră a înregistrat un minim istoric pe piața neagră a țigărilor, o creștere bruscă a taxelor va duce la o explozie a acestui fenomen. Vedem la ce poate duce o politică agresivă de creștere a accizelor în Franța, care anul trecut a înregistrat un nivel record de 39% al traficului ilicit de țigări. Situația României este însă mult mai complexă: avem de apărat peste 2.000 km de frontieră externă a UE în fața unui război de frontieră. Creșterea criminalității organizate reprezintă o amenințare reală la adresa securității naționale, iar nivelul traficului ilicit vorbește implicit despre securitatea frontierelor în perspectiva aderării României la Schengen. Eforturile autorităților de combatere a comerțului ilegal, susținute și de companiile de tutun, ar putea fi anulate de o politică fiscală imprevizibilă”, a declarat Dragoș Bucurenci.