România, în declin demografic fără precedent

La declinul demografic fără precedent din ultimii ani – în 2021 s-au născut în România cei mai puțini copii din ultimii 100 de ani – se adaugă, din păcate, cifrele alarmante privind mortalitatea infantilă. Acesta este încă un capitol la care România „reușește” să rămână la coada clasamentului european, demonstrând că nașterea este în continuare discriminatorie. Sărăcia, lipsa de educație și, mai ales, nevoia acută de investiții în sistemul public de sănătate rămân principalele motive pentru care românii pierd în continuare bătălia cu acest fenomen dureros al mortalității infantile.

UNICEF a estimat la începutul acestui an că până la 1,9 milioane de copii s-au născut morți în 2021. Potrivit celor mai recente rapoarte publicate în ianuarie de Grupul interinstituțional al ONU pentru estimarea mortalității infantile (UN IGME), alte cinci milioane de copii au murit înainte de a împlini cinci ani, iar alți 2,1 milioane de copii și tineri cu vârste cuprinse între 5 și 24 de ani și-au pierdut viața în 2021. În mod tragic, multe dintre aceste decese ar fi putut fi prevenite prin asigurarea unui acces echitabil la servicii de sănătate de calitate pentru mame, nou-născuți, copii și adolescenți, spun experții ONU.

„Mult prea mulți părinți se confruntă zilnic cu trauma pierderii copilului lor, uneori chiar înainte ca acesta să respire pentru prima dată”, spune Vidhya Ganesh, directorul Diviziei de analiză, planificare și monitorizare a datelor din cadrul UNICEF, pe site-ul agenției.

„O tragedie atât de mare, care ar putea fi prevenită, nu ar trebui să fie niciodată privită ca fiind inevitabilă. Se pot face progrese printr-o voință politică mai puternică și prin investiții specifice pentru a asigura accesul echitabil la asistență medicală primară pentru fiecare femeie și copil”, a adăugat sursa.

România continuă să înregistreze rate alarmante ale mortalității infantile

Rapoartele UNICEF arată unele rezultate pozitive și o scădere a riscului de deces la toate vârstele la nivel mondial după anul 2000. Rata globală a mortalității copiilor sub cinci ani a scăzut cu 50% de la începutul secolului, în timp ce rata mortalității copiilor mai mari și a tinerilor a scăzut cu 36%. Din păcate, cel mai mic declin a fost înregistrat în cazul copiilor născuți morți – o scădere de doar 35% a ratei. Acest declin se datorează probabil creșterii investițiilor în dezvoltarea sistemelor de asistență medicală primară pentru femei, copii și tineri, spun experții UNICEF. Cu toate acestea, progresele au încetinit semnificativ din 2010 și 54 de țări nu vor reuși să atingă ținta Obiectivului de Dezvoltare Durabilă privind mortalitatea copiilor sub cinci ani, adaugă experții UNICEF. Este bine cunoscut faptul că șansele de supraviețuire ale copiilor variază încă foarte mult în funcție de locul în care se nasc. Deși stă mai bine decât țări din Africa sau Asia, România continuă să înregistreze cifre alarmante în ceea ce privește mortalitatea infantilă. Potrivit statisticilor europene (care se bazează pe datele furnizate de statele membre și care, din păcate, sunt disponibile în prezent doar pentru anul 2021), România se află pe locul doi în UE în ceea ce privește mortalitatea infantilă. România era în fruntea acestui clasament, dar recent a fost depășită de Bulgaria, potrivit Salvați Copiii. România a avut o rată a mortalității sub cinci ani de 6,88 la 1.000 de nașteri în 2021 și o rată a mortalității infantile de 5,63 la 1.000 de nașteri.

Statisticile pentru același an 2021 arată că Bulgaria a avut o rată a mortalității infantile de 5,6 la mia de născuți vii, urmată de România, cu o rată de 5,2 la mie și Slovacia, unde rata mortalității infantile a fost de 4,9 la mia de născuți vii. La celălalt capăt al scalei, țările cu cele mai scăzute rate de mortalitate infantilă din ultimii ani sunt Suedia, Finlanda și Slovenia, cu 1,8 la mia de nașteri vii.

Deși COVID-19 nu a cauzat în mod direct o creștere a mortalității infantile – deoarece copiii au un risc mai mic de a muri din cauza bolii decât adulții – pandemia poate fi crescută, ceea ce ar putea pune în pericol șansele de supraviețuire ale copiilor în viitor. În special, rapoartele ONU subliniază îngrijorarea că întreruperea campaniilor de vaccinare, a serviciilor de nutriție și a accesului la asistență medicală primară ar putea pune în pericol sănătatea și bunăstarea copiilor pentru mulți ani de acum încolo. În plus, pandemia a dus la cel mai mare declin continuu al imunizării din ultimele trei decenii, expunându-i pe cei mai vulnerabili nou-născuți și copii la un risc mai mare de deces din cauza unei serii de boli care pot fi prevenite.

Unul din zece nou-născuți în România este născut de mame minore

Unul dintre motive este numărul mare de nașteri la mamele adolescente. Statisticile arată că 1 din 10 nou-născuți în România sunt născuți de mame sub 18 ani. De fapt, în România sunt mai mult de un sfert dintre mamele sub 18 ani (30%) din întreaga Uniune Europeană și 45% dintre mamele sub 15 ani. Putem spune că România dă aproape jumătate din numărul de mame minore din Uniunea Europeană. În același timp, în timpul sarcinii, 40% dintre femeile însărcinate sau mamele minore nu au acces la niciun alt serviciu medical în afară de medicina de familie. Același studiu mai arată că 80% dintre femeile însărcinate sau mamele sub 18 ani nu au folosit nicio metodă contraceptivă. Acestea susțin că nu au avut nicio informație despre utilizarea acestor metode contraceptive. Statisticile arată, de asemenea, că 75% dintre mamele minore au rude sau cunoștințe care au născut sub 18 ani, dintre care 32% spun că mama lor era minoră când le-a născut. Îngrijorător este faptul că vârsta medie a tatălui copiilor mamelor minore este de 21 de ani.

Potrivit reprezentanților organizației Salvați Copiii, România a coborât o poziție în clasamentul european datorită programului de dotare a tuturor maternităților și secțiilor de terapie intensivă neonatală din țară cu echipamente medicale performante. Organizația a dotat 107 unități medicale (secții de neonatologie, secții de terapie intensivă neonatală, secții de pediatrie și secții de obstetrică și ginecologie) din toate județele țării cu peste 1.200 de echipamente vitale, investind peste 8.700.000 de euro.

În România – nașterea rămâne discriminatorie

Statisticile citate de Salvați Copiii dezvăluie un alt adevăr dureros: nașterea rămâne discriminatorie. Pe de o parte, rata mortalității infantile din România este aproape dublă față de media europeană – 3,4%. Pe de altă parte, într-unul dintre cele mai sărace județe din România, cu multe comunități izolate, Tulcea de exemplu, rata este de 11,1 la mie, de cinci ori mai mare decât în București.

„Nașterea în România rămâne discriminatorie, atâta timp cât un copil născut prematur într-o maternitate dotată cu aparatură medicală modernă supraviețuiește până la împlinirea primului an de viață, în timp ce un copil prematur care are ghinionul de a se naște într-o maternitate fără aparatură medicală sau cu aparatură medicală învechită și ineficientă are șanse de viață mult diminuate”, precizează Salvați Copiii.

La aceste cifre se adaugă altele îngrijorătoare: 91% dintre secțiile de neonatologie nu sunt echipate pentru a îngriji toți nou-născuții.

Angela Galeța, director al Fundației Vodafone România, care coordonează proiectul Fondul Viața pentru Nou-născuți, a atras recent atenția asupra unei cauze importante care contribuie la creșterea ratei mortalității infantile: lipsa echipamentelor medicale în unitățile de nivel 1 și 2 din țară. Din cele 224 de unități, compartimente și secții de neonatologie din România, doar 9% sunt de nivel 3, adică acele locuri dotate cu toate echipamentele necesare pentru îngrijirea unui nou-născut cu probleme sau a unui nou-născut prematur. Aceste unități sunt singurele locuri în care bebelușii născuți sub 1500 de grame sau sub 32 de săptămâni pot fi îngrijiți cu succes. În schimb, nou-născuții sunt aduși pe lume în toate celelalte unități din țară.

„Unitățile de nivel 1 nu au nici măcar o linie de gardă, nu au un medic de gardă. Rolul lor este de a transfera imediat nou-născutul. Unitățile de nivel 2 au dreptul să îngrijească nou-născuții, dar peste 32 de săptămâni, peste 1500 de grame. Dacă se nasc sub, trebuie să-i transfere la unitățile de nivel 3. Puteți vedea care este raportul: 9% față de 91%. Unde să îi transferăm? Chiar dacă găsiți un loc liber, este important și să îl stabiliți. Iar dacă nu ai echipamentul necesar, nu poți face asta, nu poți salva. Copilul, din păcate, moare”, a explicat Angela Galeța.

Conform statisticilor disponibile, cele mai multe decese până la vârsta de 1 an în România au loc după prima lună de viață. Potrivit medicilor, principalele cauze ale mortalității infantile sunt bolile respiratorii, urmate de anomaliile congenitale și cauzele perinatale.