România interzice vânzarea de băuturi energizante către minori

Autoritățile române au făcut recent un prim pas important în combaterea consumului de băuturi energizante de către minori. După mai bine de un deceniu de dezbateri privind efectele dezastruoase ale băuturilor energizante, legislatorii români au adoptat o lege care interzice vânzarea acestora către minori. Astfel, România este una dintre puținele țări europene care impun o astfel de interdicție, în ciuda faptului că, încă din 2015, Comisia Europeană a propus interzicerea vânzării de astfel de băuturi către minori. Multe țări din întreaga lume au interzis celebra „băutură de aripi” încă din primul deceniu al mileniului, provocând nemulțumirea atât a austriecilor care o produc, cât și a pasionaților dependenți de efectele sale. Dar de atunci, în absența unei interdicții generale, piața (inclusiv în Europa) a fost inundată de produse similare, unele comercializate ca băuturi cu vitamine și suplimente minerale, care au devenit preferatele adolescenților. În timp ce în anii 2000, conform studiilor citate de organizațiile neguvernamentale care solicită interzicerea băuturilor energizante în Marea Britanie, un cocktail de băuturi energizante cu vodcă era un „must”, în ultimii ani, grupul de vârstă al consumatorilor a scăzut considerabil.

Șase ani și trei inițiative legislative înainte de adoptarea legii

România a avut nevoie de șase ani și de trei inițiative legislative – dintre care două inițiative guvernamentale care nu au trecut niciodată prin Parlament – pentru ca problemele de sănătate ale copiilor să fie reglementate prin lege. În Europa, discuții serioase pe această temă au avut loc doar în câteva țări, dar numai în câteva dintre ele s-au concretizat în legi. Un exemplu este Spania, unde o astfel de lege este în vigoare de la 1 ianuarie, dar se aplică doar în provincia Galicia.

În luna ianuarie a acestui an, un copil de doar 13 ani dintr-un sat rural din Transilvania a murit subit după un antrenament de fotbal. Potrivit primarului din localitate, băiatul consumase mai multe doze de băuturi energizante înainte de a intra pe teren. Anul trecut, șapte copii dintr-un sat din Moldova – cel mai mic de 2 ani și cel mai mare de 15 ani – frați, toți au ajuns la spital după ce au consumat mai multe cutii de băuturi energizante. Părinții nu se aflau acasă, iar ambulanța a fost alertată de vecini, care au fost anunțați de proprietarul magazinului din sat că au dispărut cutiile de băuturi energizante. Acestea sunt doar câteva dintre cazurile grave din România care au scos în evidență efectele nocive ale băuturilor energizante în rândul minorilor, însă presa națională a relatat multe alte cazuri și a prezentat mărturii ale unor adolescenți, elevi de liceu, care arată clar că băuturile energizante cumpărate fără nicio restricție au fost consumate chiar și în incinta unităților de învățământ.

Legea adoptată de Parlamentul de la București „atacă” tocmai acest aspect, pe linia interzicerii comercializării produselor din tutun și alcool către minorii sub 18 ani. Conform legii, tuturor comercianților le este interzis să vândă băuturi energizante minorilor sub 18 ani. De asemenea, este interzisă vânzarea unor astfel de băuturi în unitățile de învățământ, în unitățile medicale și în unitățile de îngrijire a persoanelor cu handicap. În aceste unități, vânzarea de băuturi energizante este interzisă, inclusiv prin intermediul aparatelor de vending. Nu în ultimul rând, legea pedepsește, de asemenea, oferirea gratuită a unor astfel de produse copiilor și adolescenților de către comercianții cu amănuntul, cel mai probabil pentru a acoperi campaniile promoționale ale companiilor în magazine și în alte locuri. Potrivit legii, băuturile energizante sunt cele care conțin diverse combinații de carbohidrați, vitamine, minerale, cu două sau mai multe substanțe precum cofeina, taurina, carnitina, guarana, glucuronolactona și alți compuși cu efect de stimulare a sistemului nervos central.

Taurina este un aminoacid natural care se găsește în mod obișnuit în corpul uman. Taurina este în general considerată sigură în doze moderate, consumul excesiv sau utilizarea pe termen lung a suplimentelor de taurină poate fi asociată cu efecte secundare nedorite, cum ar fi tulburări digestive sau tulburări de somn.

Carnitina este un compus organic produs în mod natural în corpul uman, dar este disponibilă și sub formă de supliment alimentar. Este sintetizată în principal în rinichi și ficat din aminoacizii lizină și metionină. Consumul excesiv de carnitină poate provoca efecte nedorite, cum ar fi tulburări digestive.

Guarana este o plantă originară din regiunea amazoniană care produce semințe cu un conținut ridicat de cofeină. Principala substanță activă din guarana este cofeina, care este cunoscută pentru efectul său stimulator asupra sistemului nervos central. Consumul excesiv de guarana sau de alte surse de cofeină poate avea efecte negative, cum ar fi anxietatea, insomnia, tremurăturile și palpitațiile. De asemenea, este posibil ca persoanele care sunt sensibile la cofeină să aibă efecte secundare mai pronunțate.

Glucuronolactona este adesea adăugată în băuturile energizante pentru a spori efectele stimulante și energizante. Se crede că ajută la reducerea senzației de oboseală și la creșterea nivelului de energie. Glucuronolactona este în general considerată sigură în dozele găsite în băuturile energizante și în suplimentele alimentare. Consumul excesiv sau pe termen lung poate fi asociat cu efecte secundare nedorite, cum ar fi tulburări digestive sau anxietate.

Amenzile pentru vânzarea de băuturi energizante în România pot ajunge până la 6.000 de euro

Deputații și senatorii au stabilit, de asemenea, o serie de amenzi „grele” pentru comercianții care încalcă legea, care sunt de două până la patru ori mai mari decât cele prevăzute în legea care interzice vânzarea de alcool minorilor. Astfel s-a născut necesitatea de a modifica legea. Inițiatorul legii, președintele interimar al Camerei Deputaților, social-democratul Alfred Simonis, a anunțat că Parlamentul va adopta și o lege care să interzică vânzarea de țigări electronice minorilor, un domeniu „nereglementat”, dar care s-a dezvoltat în ultimii ani în detrimentul consumului de tutun.

În timp ce amenzile pentru vânzarea de alcool minorilor erau cuprinse între 100 și 500 de lei (20 – 100 de euro), pentru vânzarea de băuturi energizante, legiuitorul a prevăzut de la bun început amenzi cuprinse între 5 000 și 30 000 de lei. În plus, activitatea operatorului economic poate fi suspendată pentru o perioadă cuprinsă între 10 și 30 de zile dacă autoritățile de control constată încălcări repetate ale legii.

Respectarea prevederilor acestei legi se va baza însă, în principal, pe buna credință a vânzătorilor și doar în subsidiar pe meticulozitatea autorităților statului cu atribuții de control, pentru care singura modalitate de a verifica respectarea legii ar fi, de exemplu, vizualizarea tuturor imaginilor surprinse de camerele de supraveghere ale magazinelor, acolo unde acestea există. (!). În cazul magazinelor online, lucrurile se complică și mai mult, deoarece practica lor obișnuită, atunci când este vorba de produse interzise minorilor, este de a întreba cumpărătorul dacă are peste 18 ani. În acest context, părinții au un rol extrem de important de jucat în prevenirea și combaterea consumului de băuturi energizante – ca și în cazul altor substanțe interzise, de la droguri și alcool la cafea și chiar dulciuri care dau dependență, cum ar fi ciocolata. Însă, până în prezent, autoritățile române au „bâjbâit” în campaniile antidrog, cele mai multe dintre ele concentrându-se asupra școlilor și vizând direct copiii și tinerii, iar foarte puține campanii au vizat până acum părinții. Rămâne de văzut în ce măsură această lege va avea efectele dorite.

Consumul de droguri a crescut alarmant în România

Experții au arătat că, de exemplu, în timp ce politica statului român este extrem de punitivă față de consumatorii de droguri, consumul de droguri a crescut alarmant.

„Deși politica statului împotriva consumatorului (posesorului) este extrem de punitivă, din 2013 până în 2020, consumul a crescut, pentru toate drogurile, în medie cu 70%, respectiv o dublare în cazul canabisului, o cvadruplare în cazul cocainei și o creștere de opt ori a consumului de etnobotanice”, se arată în raportul „Politicile publice antidrog în România: între justiție penală și sănătate publică”, care citează date ale Ministerului Afacerilor Interne din 2022.

Chiar înainte de 2015, când Comisia Europeană a recomandat interzicerea băuturilor energizante, celebra băutură care a devenit cunoscută sub sloganul „îți dă aripi” a fost interzisă în trei țări europene: Norvegia, Danemarca și Islanda. În alte țări europene, sub presiunea ONG-urilor din domeniul sănătății, cum ar fi Franța, Irlanda, Suedia și Regatul Unit, precum și în SUA, au fost lansate dezbateri publice pe această temă.

La acea vreme, compania care producea celebra băutură – care avea puțină concurență – vindea 1 miliard de cutii pe an în 143 de țări. O analiză a efectelor băuturilor energizante, care a compilat date din 57 de studii la care au participat 1,2 milioane de tineri, a concluzionat că consumul acestor băuturi de către minori poate fi asociat cu un risc crescut de probleme de sănătate mintală. Analiza a fost făcută publică de BBC în 2020, dar de atunci, nici Marea Britanie și nici alte țări europene nu au interzis vânzarea acestor produse. Singura măsură de „siguranță” a fost să se pună un avertisment pe cutie că aceste produse nu sunt recomandate persoanelor sub 18 ani.

„Multe dintre aceste băuturi conțin cantități mari de cofeină, în unele cazuri între 160 și 200 mg pe cutie, ceea ce reprezintă dublul cantității găsite într-o ceașcă de cafea medie (aproximativ 80 mg, în funcție de tărie)”, se arată într-o scrisoare adresată secretarului britanic al Sănătății de către 40 de organizații neguvernamentale semnatare.